Scrisoarea este prima etapă din procedura de trimitere în judecată a ţării noastre la Curtea Europeană de Justiţie. Guvernul are la dispoziţie două luni pentru a modifica taxa. Autorităţile de la Bucureşti au introdus taxa la începutul acestui an, scopul declarat fiind de a limita importul intracomunitar al „maşinilor poluante şi nesigure, la mâna a doua“, după cum a susţinut premierul Călin Popescu Tăriceanu. Imediat după ce a fost adoptată, Bruxellesul i
Scrisoarea este prima etapă din procedura de trimitere în judecată a ţării noastre la Curtea Europeană de Justiţie. Guvernul are la dispoziţie două luni pentru a modifica taxa.
Autorităţile de la Bucureşti au introdus taxa la începutul acestui an, scopul declarat fiind de a limita importul intracomunitar al „maşinilor poluante şi nesigure, la mâna a doua“, după cum a susţinut premierul Călin Popescu Tăriceanu. Imediat după ce a fost adoptată, Bruxellesul i-a cerut Bucureştiului să reanalizeze legislaţia, dar autorităţile noastre nu au dat niciun răspuns până acum.
Comisarul pentru Taxe şi Uniune Vamală, Laszlo Kovacs, a declarat că taxa este discriminatorie. El a mai spus că „taxa de primă înmatriculare nu face o corelare corectă între vechimea maşinii şi gradul de poluare şi nu acoperă decât o perioadă limitată din durata de viaţă a unui automobil“.
Taxa plătită în România este mai mare pentru autoturismele aduse din alte ţări ale Uniunii Europene decât pentru vehiculele similare cumpărate în ţară. Valoarea accesteia a fost stabilită în funcţie de capacitatea cilindrică a autovehiculului, de vechimea acestuia şi de norma de poluare. Astfel, în cazul maşinilor vechi, taxa poate depăşi 8.000 de euro pentru autovehiculele cu o capacitate cilindrică de peste trei litri, clasificate ca non-euro. Până în prezent, numai la nivelul Capitalei s-au strâns din această taxă peste nouă milioane de euro, conform datelor de la Trezoreria Municipiului Bucureşti. Premierul Tăriceanu a declarat zilele trecute că nu va renunţa la taxă, în vreme ce ministrul Mediului, Sulfina Barbu, a admis că nivelul ei este excesiv şi că s-ar impune o reducere a acesteia.
Dacă va ajunge să fie condamnat de către Curtea Europeană de Justiţie, statul român va fi obligat să restituie banii încasaţi. Într-un caz similar, Ungaria şi Polonia au fost condamnate de Curtea Europeană de Justiţie. Astfel, Polonia ar putea restitui peste 600 de milioane de euro din taxa de înmatriculare.