Rompetrol contestă taxa de solidaritate la Curtea Constituțională
Compania Rompetrol Rafinare a obținut sesizarea Curții Constituționale a României pentru a analiza o excepție de neconstituționalitate privind Ordonanța de Urgență a Guvernului care introduce taxa de solidaritate de 60% pe „profiturile excesive” realizate de companiile din sectoarele de țiței, gaze naturale, cărbune și rafinare.
În cadrul procesului deschis la Curtea de Apel Constanța, Rompetrol a cerut, pe lângă sesizarea Curții Constituționale, și restituirea sumei de aproape 580 milioane de lei, pe care compania a plătit-o ca parte a acestei contribuții de solidaritate.
Procesul privind această restituire va fi reluat după ce Curtea Constituțională se va pronunța asupra constituționalității ordonanței, transmite Europa Liberă.
Decizia Curții de Apel Constanța și solicitarea companiei
Curtea de Apel Constanța a admis cererea Rompetrol privind sesizarea Curții Constituționale, formulată cu privire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 186/2022, care pune în aplicare Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului European.
Acest regulament prevede măsuri de urgență pentru a combate prețurile ridicate la energie, inclusiv prin impunerea unei taxe pe profiturile excepționale ale companiilor din industria energetică.
În cadrul aceluiași proces, Rompetrol a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la legalitatea suprataxei, însă instanța i-a respins cererea, decizia fiind supusă recursului.
Contextul taxei de solidaritate
Ordonanța de Urgență din 2022 impune o contribuție de solidaritate de 60% asupra profiturilor considerate excesive ale companiilor din sectoarele de țiței, cărbune, gaze naturale și rafinare. Potrivit legislației europene, profitul excepțional se referă la veniturile nete care depășesc media ultimilor patru ani de activitate ale companiilor din aceste domenii. Taxa se aplică firmelor care obțin 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite de legislație.
Rompetrol a plătit deja aproximativ 580 de milioane de lei în 2022, iar în 2023 a virat peste 140 de milioane de lei la bugetul statului ca parte a contribuției de solidaritate, conform datelor furnizate de companie.
Taxa de solidaritate impusă companiilor din industria energetică a stârnit controverse nu doar în România, ci și în alte state europene. Mai multe companii au contestat regulamentul european, depunând sesizări la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, invocând neconstituționalitatea acestei măsuri.
În România, dezbaterile au fost accentuate de faptul că OMV Petrom, care a înregistrat profituri record, nu a fost inițial obligată să plătească această taxă, ceea ce a provocat o puternică dispută politică.
