Sectorul 4 din București a devenit primul din capitală care implementează o taxă de dezvoltare urbană dedicată posesorilor de autovehicule fără locuri de parcare. Această măsură, adoptată de Consiliul Local, este destinată să combată supraaglomerarea urbană și să sprijine investițiile în infrastructură. Deși susținătorii o consideră un pas necesar pentru o mobilitate mai sustenabilă, criticii o contestă vehement.
O nouă taxă intră în vigoare din 2025
Proiectul de hotărâre a fost adoptat pe 12 decembrie 2024, cu 16 voturi favorabile din partea consilierilor PSD, PNL și PMP, în timp ce USR, REPER (Cătălin Teniță) și AUR s-au opus categoric.
Taxa se aplică proprietarilor de autovehicule care nu dețin sau nu închiriază un loc de parcare, suma anuală fiind de 540 lei per mașină.
După adoptare, partidul REPER a anunțat că va contesta în instanță decizia, considerând-o ilegală.
Conform acestora, măsura încalcă drepturile locuitorilor, în lipsa unui plan clar de implementare și a consultărilor publice prealabile.
Ce oferă Primăria în schimbul taxei
Propunerea a fost introdusă în circuitul de avizare pe 19 noiembrie 2024, însă autoritățile locale nu au comunicat public până acum, detalii despre beneficiile oferite.
Primăria Sectorului 4 a justificat această taxă prin nevoia urgentă de a gestiona aglomerarea urbană și de a dezvolta infrastructura de parcare. Primăria susține că taxa va contribui la reducerea poluării prin investiții în decongestionarea traficului.
Totodată, măsura urmărește descurajarea achiziționării de mașini, încurajând utilizarea mijloacelor de transport alternative, precum transportul public, în ciuda lipsei pistelor pentru biciclete.
Oficialii susțin că fondurile colectate vor fi folosite pentru crearea a peste 100.000 de noi locuri de parcare în următorii 10 ani.
În plus, posesorii de autoturisme care plătesc taxa vor beneficia de gratuitate pentru parcările publice fără barieră din sector.
Din cele 182.000 de vehicule înmatriculate în sector, doar 67.303 dispun de locuri de parcare atribuite. Acest dezechilibru a fost unul dintre motivele principale care au stat la baza introducerii taxei.
Controverse și justificarea taxei de către autorități
În Sectorul 4 există aproximativ 9.500 de locuri publice de parcare, insuficiente pentru cele 115.000 de mașini fără spațiu alocat. Peste 100.000 de persoane vor plăti taxa fără garanția unei soluții imediate.
Potrivit notei de fundamentare, taxa va fi aplicată timp de 10 ani, având ca obiectiv crearea unui loc de parcare pentru fiecare autovehicul înmatriculat, reducerea aglomerării și îmbunătățirea condițiilor de viață.
Costurile pentru amenajarea unui loc de parcare variază între 10.000 și 15.000 lei.
În 2024, Primăria Sectorului 4 a finalizat trei parcări:
- Spitalul „Alexandru Obreja” (220 locuri),
- Metalurgiei nr.132 (127 locuri),
- Bucovăț, Strada Bucovăț 3 (123 locuri).
Primăria Sectorului 4 justifică taxa de 540 lei/an pentru mașinile fără loc de parcare prin necesitatea creșterii numărului de parcări publice și rezidențiale, dar și prin optimizarea mobilității urbane. În referatul de aprobare se subliniază că fondurile colectate vor fi folosite pentru proiecte de decongestionare a traficului, reducerea poluării și încurajarea utilizării transportului alternativ.
Conform autorităților, Sectorul 4 găzduiește 182.000 de autovehicule înmatriculate și doar 67.303 locuri de parcare, dintre care aproximativ 9.500 sunt publice. Astfel, peste 100.000 de mașini nu beneficiază de un loc de parcare, fiind parcate pe trotuare, spații verzi sau carosabil, ceea ce afectează negativ calitatea vieții.
Creșterea numărului de autoturisme a dus la o utilizare improprie a domeniului public, ceea ce impune măsuri pentru dezvoltare urbană sustenabilă și utilizarea eficientă a spațiului public. Taxa se aplică tuturor proprietarilor sau utilizatorilor de vehicule fără loc de parcare, conform evidențelor DGITL Sector 4, având ca scop gestionarea echitabilă a spațiului public.
Argumentele pro și contra. Ce spun experţii
Urbanistul Samuel Stancu, specialist în mobilitate urbană la UrbanizeHub, consideră că măsura este un pas curajos către o utilizare mai echitabilă a spațiului public.
„Într-un oraș precum București, dominat de autoturisme, unde spațiul public este utilizat excesiv pentru parcări, această măsură poate semnala începutul unei schimbări de paradigmă. Spațiul public urban este o resursă comună, limitată, care trebuie gestionată în interesul tuturor locuitorilor, nu doar al unei categorii specifice.
În prezent, o parte semnificativă din acest spațiu este ocupată de autovehicule, multe dintre ele fiind parcate pe trotuare sau pe marginea drumurilor, în detrimentul pietonilor, bicicliștilor și al spațiilor verzi. Acest lucru afectează calitatea vieții în oraș și limitează accesul tuturor la un mediu urban echitabil”, a declarat acesta pentru G4Media.
Totuși, expertul atrage atenția asupra provocărilor de implementare. Stancu subliniază că succesul măsurii depinde de modul în care fondurile colectate vor fi utilizate.
Investițiile ar trebui să fie direcționate prioritar către dezvoltarea transportului public, infrastructura pentru biciclete și pietoni, nu exclusiv către construirea de noi parcări.
Stancu consideră că taxa propusă introduce o logică simplă și corectă: utilizarea unui bun comun, cum este spațiul public, care aduce beneficii directe unei persoane sau familii, justifică contribuția financiară a acestora.
„Posesorii de autoturisme, care utilizează mai mult spațiu public decât cei care nu au mașini, vor fi responsabili pentru această utilizare suplimentară. Este o măsură care aduce o formă de echitate socială într-un oraș în care posesorii de autoturisme beneficiază în mod disproporționat de spațiul comun.
Bucureștiul este printre cele mai congestionate orașe din Europa, cu un număr alarmant de mașini raportat la suprafața disponibilă și la infrastructura existentă. Introducerea unei taxe nu este doar o măsură fiscală, ci și una de reglementare, care descurajează utilizarea excesivă a autoturismelor personale.”, spune el.
Exemple internaționale. Ce putem învăța
Orașe precum Paris, Stockholm sau Milano au implementat măsuri similare cu rezultate pozitive. Taxele de congestionare și alte politici fiscale au redus traficul și poluarea cu până la 20%, potrivit rapoartelor din aceste capitale europene.
„Experiențele din alte orașe europene arată că astfel de politici, combinate cu măsuri de încurajare a mobilității alternative, pot reduce traficul și poluarea, îmbunătățind astfel calitatea vieții urbane.
Orașe precum Paris, Stockholm și Milano au demonstrat că taxarea utilizării excesive a autoturismelor personale poate genera rezultate pozitive. În Paris, de exemplu, o taxă pe SUV-uri a fost aprobată prin referendum, subliniind importanța consultării publice în astfel de decizii. În Stockholm, taxa de congestie a redus traficul cu 20%, iar în Milano, un sistem de tip Eco Pass a avut rezultate similare. Cheia succesului acestor politici a fost o combinație între măsuri fiscale și alternative sustenabile, precum transport public bine dezvoltat și infrastructură prietenoasă pentru pietoni și bicicliști”, spune expertul.
Succesul lor a fost posibil datorită combinării taxelor cu soluții alternative sustenabile, precum transportul public bine dezvoltat și infrastructura prietenoasă pentru pietoni.
„Taxa propusă poate descuraja deținerea mașinilor neesențiale (adică a doua și a treia mașină per familie) și poate încuraja utilizarea transportului public, a sistemelor de car-sharing sau a bicicletelor. Nu toți locuitorii unui oraș au nevoie de o mașină personală, iar în multe cazuri, soluțiile alternative pot oferi beneficii similare, fără costurile și impactul negativ asociate autoturismelor.
Deși ideea taxei este solidă din perspectiva principiilor de echitate și sustenabilitate, există provocări care nu trebuie ignorate. Una dintre cele mai frecvente critici este legată de percepția de „dublă taxare”, deoarece posesorii de mașini plătesc deja impozit pe vehicul. Această percepție poate alimenta nemulțumirea publică și ar putea afecta acceptarea măsurii.
De asemenea, fondurile colectate din această taxă trebuie gestionate cu maximă transparență. Utilizarea lor exclusiv pentru construirea de noi parcări ar perpetua problema, încurajând, indirect, o continuare a dependenței de autoturisme. În schimb, o parte semnificativă din aceste venituri ar trebui investită în proiecte care prioritizează oamenii: spații verzi, infrastructură pentru biciclete, trotuare accesibile și extinderea transportului public”, concluzionează urbanistul Samuel Stancu.
Taxa propusă de Sectorul 4 reprezintă un prim pas necesar în abordarea problemelor de mobilitate urbană și a utilizării inechitabile a spațiului public. Este o inițiativă care deschide un dialog esențial despre cum pot deveni orașele noastre mai echitabile și sustenabile.
Totuși, succesul său depinde de implementarea corespunzătoare și de direcția în care vor fi direcționate fondurile colectate. În esență, reducerea numărului de autoturisme din orașe nu este doar o problemă fiscală, ci și o schimbare a mentalităților și priorităților urbane.
