Măsura a generat nemulțumire și confuzie pentru șoferi.Pe lângă modificările constante ale taxei, există și o altă problemă semnificativă: discriminarea mașinilor second-hand din import. Taxa era aplicată într-o măsură mult mai mare pentru vehiculele second-hand importate, ceea ce a stârnit nemulțumirea celor care aduceau vehicule din afaceri externe.
De-a lungul timpului, Comisia Europeană a criticat aceste forme de taxă, considerându-le discriminatorii și neconforme cu legislația europeană, iar în urma acestei presiuni, România a fost nevoită să modifice în mai multe rânduri legislația referitoare la taxa auto. În anumite cazuri, cei care plătiseră taxa au primit banii înapoi.
Taxa a generat nemulțumire și confuzie pentru șoferi
Impactul acestor taxe a fost major asupra pieței auto din România. Atunci când taxa era ridicată, importurile de mașini vechi scădeau, dar mulți români păstrau vehiculele vechi pentru mai mult timp. După eliminarea timbrului de mediu în 2017, importurile de mașini second-hand au înregistrat un record de 519.000 de unități într-un singur an, iar comerțul cu mașini second-hand pe plan intern a înregistrat o explozie de tranzacții.
În aceeași perioadă, numărul reînmatriculărilor anuale a crescut constant, atingând un record de 710.000 de unități în 2024, față de 250.000 în 2016, anul în care timbrul de mediu a fost eliminat.
De asemenea, dispariția timbrului de mediu a fost un factor important în stimularea tranzacțiilor interne cu vehicule second-hand. Mulți proprietari care vânduseră mașini fără acte au decis să intre în legalitate din moment ce nu mai existau taxe suplimentare care să complice procesul de înmatriculare. Acest lucru a avut un impact direct asupra pieței auto din România, stimulând tranzacțiile interne și importurile, dar și generând o mai mare transparență în comerțul cu autovehicule rutiere.
Tanczos Barna a anunțat o altă măsură care îi va nemulțumi pe șoferi
În prezent, autoritățile române discută despre înlocuirea taxei auto cu o nouă formă de impozitare. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat că discuțiile în această privință au început și că noua taxă va intra în vigoare din 2026.
Noua măsură ar putea fi o taxă anuală aplicată tuturor posesorilor de vehicule, indiferent de vechimea acestora, iar aceasta va fi calculată în funcție de poluare și de alți factori economici. Barna a menționat că se urmărește o echilibrare între protejarea mediului și asigurarea accesibilității pentru cetățenii vulnerabili, astfel încât nimeni să nu ajungă în imposibilitatea de a-și permite o mașină.
Asociația Producătorilor de Automobile din România (APIA) susține de mult timp implementarea unui impozit anual, propunând o taxă care să fie calculată în funcție de norma de poluare și anul de fabricație al autoturismelor. APIA consideră că o astfel de măsură ar contribui la protejarea sănătății, ar reduce impactul asupra bugetului de stat și ar încuraja achiziția de mașini mai noi.
Datele arată că dintre cele 340.000 de autoturisme rulate aduse în România anul trecut, 80.000 aveau mai mult de 15 ani vechime. Acest lucru confirmă preferința românilor pentru mașini vechi.
„O astfel de măsură ar contribui la protejarea sănătății publice, la îmbunătățirea siguranței rutiere și la reducerea impactului asupra bugetului de stat, încurajând în același timp achiziția de autoturisme mai noi, mai sigure și cu un nivel de poluare redus”, susțineau cei de la APIA.
Taxele au fost modificate de mai multe ori și au generat multe proteste și nemulțumiri în rândul cetățenilor
În istoria taxei auto din România, modificările frecvente și confuzia au fost o constantă. După introducerea primei taxe în 2007, aceasta a fost rapid criticată de Comisia Europeană, care a considerat-o discriminatorie în privința mașinilor second-hand din import.
În decurs de câțiva ani, taxele au fost modificate de mai multe ori și au generat multe proteste și nemulțumiri în rândul cetățenilor. În 2009, după o serie de intervenții din partea Comisiei Europene, taxa a fost modificată și a fost introdusă „taxa de poluare auto”, care a continuat să fie aplicată până în 2013, când a fost înlocuită cu timbrul de mediu.
Eliminarea timbrului de mediu în 2017 a reprezentat un alt pas important, iar acest lucru a dus la o creștere semnificativă a importurilor de vehicule second-hand și la o stabilizare a pieței auto din România. Totodată, acest lucru a generat o creștere a numărului de reînmatriculări și a stimulat comerțul cu mașini din import. Cu toate acestea, dispariția timbrului de mediu a fost doar un pas în lunga evoluție a taxei auto în România, iar acum autoritățile analizează noi soluții pentru a implementa un sistem de impozitare mai echitabil și mai eficient.
În final, problema taxei auto în România este departe de a fi rezolvată. Modificările constante ale taxelor și reglementărilor au făcut ca acest sistem fiscal să fie extrem de volatil și să creeze un climat de incertitudine pentru cetățeni și industrie. În ciuda încercărilor autorităților de a adresa aceste probleme, taxa auto rămâne un subiect delicat, care va continua să influențeze piața auto și să stârnească controverse în următorii ani.
