Germania, Austria și Serbia au introdus în acest an o taxă pe care pasagerii companiilor aeriene sunt obligați să o achite în momentul achiziționării unui bilet de avion. Spre exasperarea companiilor aeriene, taxa se adaugă celor deja existente, scumpește biletul de avion și duce la scăderea numărului de pasageri. În același timp, taxa aduce încasări la buget care nu sunt deloc de neglijat.
Potrivit estimărilor guvernului german, noua taxă de pasager ar aduce în 2011 încasări de un miliard de euro la buget, în condițiile în care pasagerul plătește opt euro pe fiecare zbor pe o distanță mai mică de 2.500 de kilometri, 25 de euro, pentru distanțe între 2.500 și 6.000 de kilometri și 45 de euro, pentru curse mai lungi.
De 16 ori mai puține încasări la buget va aduce ecotaxa impusă de ministerul de finanțe al Austriei pasagerilor care zboară din această țară. Fiecare zbor în Europa va fi taxat cu opt euro, iar cele long-courrier, cu 40 de euro. Operatorii Austrian Airlines și NIKI au criticat dur măsurile guvernului, clasificând măsura drept una nerealistă și care va fi văzută de către pasageri ca un impediment.
După modelul occidental, sârbii au introdus o taxă de pasager în valoare de 0,98 euro, măsură ce-i va ajuta pe aceștia să strângă aproape 1,8 milioane de euro, bani ce vor fi utilizați pentru dezvoltarea transportului aerian. Cei mai mulți bani la buget îi aduce Marea Britanie, de altfel prima țară care a introdus o astfel de taxă (în 1994). Se estimează că încasările anuale din taxa de pasager vor crește de la 2,2  miliarde de la 4,5 miliarde în anul fiscal 2015-2016.
Experiențe negative
În goana după bani la buget, statele europene continuă să introducă diferite taxe în prețul final al biletului de avion, fără a se uita la experiența anumitor țări care au renunțat la taxarea suplimentară a pasagerilor în favoarea creșterii numărului acestora. Danemarca, Malta și Olanda sunt statele din Europa care au anulat taxa percepută după scăderea numărului de bilete vândute.
Prima care a scos acest bir, în valoare de aproximativ zece euro, a fost Danemarca, în 2007, după 11 ani de aplicare. Motivul invocat de autoritățile daneze a fost dorința de a crește traficul pe aeroportul internațional din Copenhaga și, în același timp, traficul intern.
În 2008, tot după 11 ani de percepere a taxei (a cărei valoare era de aproximativ 46 de euro), Malta a renunțat la aceasta pentru că a fost considerată de către Comisia Europeană drept discriminatorie fiind plătită doar pentru zborurile internaționale.
Însă, cel mai clar exemplu este cel al Olandei care a introdus taxa în 2008 și la un an a eliminat-o. Potrivit Asociației Transportatorilor Aerieni Europeni (AEA), taxa a adus încasări la buget de 261 de milioane de euro în 2008, însă dacă ar fi fost păstrată ar fi pus în pericol 7.000 de locuri de muncă și ar fi condus la o scădere a traficului de pasageri cu 9%.
Cât ar câștiga România
România se numără printre statele care nu au introdus pe vreme de criză taxe suplimentare pentru transportul aerian. În noiembrie 2010, când s-a înființat Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS), s-a decis că 0,275 euro din tariful de pasager îmbarcat să fie redirecționat pentru finanțarea CIAS. Taxa se percepe pentru plecări și se estimează că adună anual peste 1,37 milioane de euro.
„Poate fi diminuată dacă se constată o creștere subită a numărului de pasageri, în același timp, în cazul scăderii dramatice a traficului, taxa redirecționată ar crește“, declară Mircea Ciucă, directorul general al CIAS.
Potrivit unor estimări Capital, dacă România ar introduce o taxă similară ca valoare celei mai mici taxe practicate în Europa (0,98 euro în Serbia), anual s-ar strânge cel puțin cinci milioane de euro la bugetul statului, în condițiile în care, în 2010, peste zece milioane de pasageri au fost înregistrați pe aeroporturile din România.

275 miliarde de euro este contribuția transportatorilor aerieni europeni la PIB-ul Europei, suma reprezentând 1,3% din total PIB. Companiile transportă anual 650 de milioane de pasageri.