Taxa pe carbon, instituită prin mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), intră în etapa următoare a calendarului de implementare, în care contribuabilii vizați sunt obligați să raporteze emisiile reale de dioxid de carbon (CO2) încorporate în mărfurile importate din afara Uniunii Europene (UE), transmite Vladislav Dabija, Senior Manager în cadrul Deloitte România.
Mecanismul CBAM este în vigoare din octombrie 2023, dar, în etapa anterioară, raportarea se putea realiza pe baza unor valori implicite ale emisiilor publicate de Comisia Europeană (determinate ca medii globale pe baza informațiilor publice). Schimbarea intervine începând cu următoarea raportare trimestrială (iulie-septembrie), care are termen limită de depunere 31 octombrie 2024, iar în România, Ministerul Finanțelor a început deja să trimită notificări importatorilor despre obligația de conformare cu regulamentul CBAM.
Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră a fost adoptat prin Regulamentul UE 2023/956 cu scopul de a menține competitivitatea producătorilor din UE, supuși unor norme de mediu mai stricte decât companiile concurente din alte regiuni ale lumii, și, astfel, să evite relocarea producției în țări terțe cu politici de mediu mai relaxate. Astfel, produsele importate din industrii intens poluante, din sectoarele ciment, produse chimice, îngrășăminte, fier/oțel și aluminiu, sunt considerate „produse CBAM” și sunt supuse raportărilor menționate și, din 2026, taxării.
Care sunt obligațiile CBAM?
CBAM prevede două faze de implementare. Prima implică o perioadă de tranziție în care declaranții (importatorii sau comisionarii vamali, în cazul reprezentării indirecte) sunt obligați să raporteze emisiile de carbon încorporate la producerea mărfurilor vizate de regulament.
Începând cu 2026, devine operațională faza a doua, în cadrul căreia declaranții, pe lângă obligația raportării emisiilor, vor începe să și plătească efectiv taxa, prin achiziționarea certificatelor CBAM pe care ulterior le vor preda prin registrul CBAM autorităților, proporțional cu cantitatea emisiilor încorporate în mărfurile importate.
Ce se mai schimbă în următoarea raportare?
În primele trei trimestre de raportare de la introducerea CBAM (i.e. octombrie 2023 – iunie 2024), importatorii au beneficiat de o procedură simplificată, conform căreia au putut depune rapoarte pe baza emisiilor implicite publicate de Comisia Europeană, spune Vladislav Dabija.
Începând cu trimestrul trei din 2024 (cu termen de raportare 31 octombrie 2024), se elimină posibilitatea raportării emisiilor pe baza valorilor implicite, importatorii fiind nevoiți să își contacteze furnizorii de mărfuri CBAM pentru a obține valorile reale ale emisiilor aferente acestora.
Totuși, pentru mărfurile complexe (fier, oțel, aluminiu, îngrășăminte, ciment) se permite în continuare utilizarea valorilor implicite pentru determinarea emisiilor încorporate, însă doar în limita a 20% din totalul acestora.
O altă schimbare importantă este legată de informațiile care trebuie raportate începând cu trimestrul trei. Astfel, importatorii vor fi obligați să colecteze de la furnizorii din afara UE informații suplimentare, precum date despre instalația în care au fost produse mărfurile și geolocalizarea acesteia, procesele de producție și parametrii specifici, emisiile directe și indirecte încorporate și modul de determinare a acestora (inclusiv precursorii în cazul mărfurilor complexe), dar și informații cu privire la prețul carbonului datorat, acolo unde este cazul.
Întrucât lanțul de aprovizionare poate fi unul complex, iar furnizorul mărfurilor poate fi doar un comerciant din întregul lanț, obținerea informațiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor poate deveni o sarcină greu de îndeplinit, motiv pentru care Comisia Europeană a publicat, pentru furnizorii din țările terțe, un model de comunicare electronică voluntară a datelor pentru determinarea și transmiterea informațiilor necesare.
Care sunt penalitățile de nedeclarare?
Neraportarea sau întocmirea unor rapoarte incorecte sau incomplete se poate sancționa cu penalități de până la 50 de euro pentru fiecare tonă de CO2 neraportată, mai spune Vladislav Dabija.
Totodată, deși în perioada de tranziție importatorii au doar obligații de raportare, în 2025 trebuie să se autorizeze pentru efectuarea de viitoare importuri de produse CBAM, iar, începând cu 2026, aceștia trebuie să achiziționeze certificate CBAM pentru emisiile încorporate în mărfurile importate. Astfel, raportarea corectă a emisiilor va deveni mai importantă prin prisma implicațiilor financiare.
În concluzie, având în vedere schimbările care au intrat în vigoare în acest trimestru, importatorii trebuie să implementeze un mod eficient de comunicare cu furnizorii lor și să ia toate măsurile necesare, inclusiv alocarea de resurse pentru a se asigura că pot colecta informațiile necesare raportării în timp util.
Pe termen lung, ținând cont că, începând cu 2026, regulamentul generează și implicații financiare, importatorii trebuie să ia în calcul inclusiv soluții automatizate de colectare a informațiilor și înregistrarea acestora în sistemele informatice contabile și de gestiune, astfel încât să poată administra în mod eficient achizițiile de certificate CBAM.
Totodată, având în vedere nivelul posibilelor penalități, importatorilor li se recomandă să analizeze și să monitorizeze cu atenție importurile efectuate, astfel încât să asigure pe deplin conformarea cu regulamentul CBAM.
