Taxa pe stâlp va dubla costurile investiţiilor din energie, telecom sau agricultură, atâta timp cât orice companie din domeniu va plăti statului câte 1,5% anual din valoarea construcţiilor pe toată durata de funcţionare. Estimările specialiştilor arată că utilizarea unei infrastructuri timp de 60 de ani înseamnă că investiţia făcută iniţial va fi achitată încă o dată bugetului de stat
De exemplu, „pentru un simplu rezervor din beton armat de 200 m3 pentru înmagazinarea apei, luând perioada maximă de funcționare de 60 de ani și o valoare de 120.000 euro, în cei 60 de ani de funcționare o societate ar plăti statului un impozit de 108.000 euro – sumă calculată fără a avea în vedere deprecierea valorii bunului -“, explică Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran Consulting.
Calculele specialiştilor arată cât de întemeiate sunt nemulţumirea şi îngrijorarea companiilor din industriile afectate de impozitul pe construcţiile speciale. În loc ca investiţiile în infrastructură, echipamente sau instalaţii să producă, în timp, beneficii, ajung să reprezinte o nouă sursă de costuri. Iar modul în care Executivul a introdus în legislaţie acest impozit a pus o presiune în plus. Anunţată cu o lună înainte de începerea anului fiscal – când planurile de business erau ca şi făcute -, fără consultare şi fără studii de impact, taxa numită depreciativ « pe stâlp » nu este nici pe departe atât de derizorie pe cât pare la o primă vedere. După cum arată într-un interviu acordat Capital preşedintele AmCham, Valeriu Nistor, companiile din industriile vizate au devenit precaute cu investiţiile, fiind neplăcut surprinse mai ales de modul intempestiv în care a fost introdus noul impozit.
Efectul: stagnarea investiţiilor
„Fără îndoială, cel mai puternic efect va fi o stagnare a investițiilor, lucru deloc surprinzător având în vedere că o construcție cu o durată normală de funcționare de până la 60 de ani ,precum conductele magistrale pentru transportul produselor petroliere, va fi „plătită“ de întreprinderi aproape o a doua oară statului până la sfârșitul perioadei de funcționare (în proporție de 90% pe o perioadă de 60 de ani!). Orice investitor care plănuiește o investiție majoră va trebui să ia în calcul faptul că este posibil să plătească de până la două ori valoarea construcției: o dată la momentul efectuării investiției și apoi pe durata existenței construcției în patrimoniul său“, spune Ruxandra Jianu. Impozitul de 1,5% pe construcţiile speciale se plăteşte, din acest an, asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior – așa cum sunt prevăzute în Grupa I a Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe. Catalogul cuprinde construcții cu valori deosebit de mari. Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor a estimat că va încasa doar 400 milioane lei din acest impozit, în 2014. Suma a fost contestată de specialişti, care au spus că estimarea Finanţelor este încă o dovadă a lipsei de seriozitate cu care a fost formulat noul impozit.
Impact negativ în agricultură şi energie
De altfel, doar valorile calculate de trei mari companii din energie şi anunţate public sunt aproape cât evaluarea Executivului: Enel estimează că va plăti 15 milioane euro, Nucleaelectrica 25 milioane euro, iar Hidroelectrica, circa 40 milioane euro. Însă, după ce au pus, rapid, impozitul în Codul fiscal, autorităţile nu s-au mai grăbit să scrie şi normele de aplicare. Cu mai puţin de două luni înainte de prima plată a impozitului, care va fi pe 25 mai, companiile au la dispoziţie doar câteva reglementări sumare. „Întreprinderile din telecomunicații, energie și agricultură care au în patrimoniu infrastructuri vaste se văd acum în situația de a plăti statului 1,5% din valoarea acestora, care înseamnă sute și chiar miliarde de euro. Agricultura, care ar putea reprezenta o sursă importantă de venituri pentru România, primește o nouă lovitură. Având în vedere rentabilitatea nu foarte mare a investițiilor în domeniul agriculturii, acei investitori care au urmărit să se dezvolte își vor vedea acum profiturile micșorate și mai mult“, spune Ruxandra Jianu.
Un sondaj realizat de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a confirmat percepția negativă a oamenilor de afaceri care consideră, în proporţie de 90,91%, că impozitul va avea impact negativ pentru întreprinderi şi, de 81,8%, că va duce la creşterea preţurilor produselor și serviciilor._
Pentru ce se plăteşte taxa pe construcţii speciale
- Centrale hidroelectrice
- Staţii şi posturi de transformare
- staţii de conexiuni
- centrale termoelectrice şi nuclear-electrice,
- piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare
- rampe de încărcare-descărcare
- coşuri de fum şi turnuri de răcire
- iazuri pentru decantarea sterilului
- heleştee, iazuri, bazine
- ecluze şi ascensoare
- baraje
- jgheaburi pentru piscicultură
- infrastructură transport feroviar
- infrastructură drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje, etc.)
- linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console)
- platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv,
- lacuri artificiale de acumulare
- construcţii pentru transportul energiei electrice
- canale de irigaţii