Taxa pe stâlp 2025. Dezbateri privind noua taxă pe construcții speciale
Taxa pe stâlp 2025. Noua taxă pe construcţii speciale, introdusă de la 1 ianuarie 2025, continuă să genereze dezbateri intense în mediul de afaceri şi la nivel guvernamental.
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a precizat că taxa a fost adoptată în ultimele zile ale anului trecut, fără o consultare amplă, dar acum se află într-un proces detaliat de analiză şi consultare cu toate industriile afectate.
Taxa pe stâlp 2025. Procesul de consultare și reglementările așteptate
Conform declaraţiilor ministrului, echipa sa se întâlneşte zilnic cu reprezentanţii sectoarelor economice vizate, pentru a definitiva reglementările ce urmează a fi anunţate în ultima săptămână a lunii martie.
Discuţiile includ aspecte esenţiale precum baza de calcul a impozitului, perioada de aplicare şi posibile excepţii pentru anumite tipuri de construcţii speciale.
“Taxa pe construcţiile speciale este o taxă introdusă anul trecut, ştim foarte bine. A fost o decizie luată în ultimele zile ale lunii decembrie, fără a respecta acele angajamente pe care eu, ca ministru al Mediului, de exemplu, le-am putut respecta de fiecare dată şi pe care le-am considerat foarte importante.
Chiar dacă este nevoie de luni de zile de discuţie, când am decis pe SGR (Sistemul Garanţie-Returnare, n.r.), toată lumea a avut timp să se pregătească. Aşa ar fi de dorit şi această taxă pe construcţiile speciale, care se află astăzi în analiză detaliată la minister.
Zilnic, se întâlnesc colegii mei cu fiecare sector în parte, cu toate industriile pe care va trebui să se conformeze şi va trebui să plătească acest impozit. Calculele sunt din ce în ce mai relevante şi mai exacte.
Cu siguranţă vom veni cu reglementări în ultima săptămână a lunii martie, reglementări pe care avem ocazia acum în cursul lunii februarie, în cursul lunii martie, să le discutăm pe toate detaliile şi pe toate elementele”, a afirmat ministrul finanțelor, Tanczos Barna.
Solicitările mediului de afaceri
Din partea mediului de afaceri, s-au formulat trei solicitări majore:
- recalcularea taxei pe baza evaluării contabile nete şi nu a costului istoric
- limitarea perioadei de aplicare pentru a nu deveni un impozit permanent
- şi excluderea anumitor categorii de construcţii din obligaţia de plată
Ministerul analizează aceste propuneri şi urmează să ofere răspunsuri concrete în perioada următoare.
Această taxă a fost inclusă în Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, cunoscută sub numele de „Ordonanţa trenuleţ”, care prevede aplicarea unui impozit de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior.
Printre cei afectaţi se numără şi clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.
“Nu ascund faptul că din partea industriei vin în principiu trei solicitări. O solicitare cu privire la baza de calcul, unde propunerea mediului de afaceri este ca această taxă să se aplice pe evaluarea contabilă netă, nu pe costul istoric. Este un element important.
Vine o solicitare concretă de limitare în timp, adică să nu existe pe o perioadă nedeterminată, ci să fie pe o perioadă fixă de câţiva ani şi desigur vin din partea fiecărei fiecărui sector. Câteva dintre solicitări sunt cu privire la exceptarea unor anumite tipuri de construcţii speciale.
Le analizăm şi vom veni în cel mai scurt timp posibil cu răspuns la fiecare domeniu în parte. Avem şi calculele pe impactul acestei taxe şi, cu siguranţă, în ultima săptămână din luna martie, o să avem toate detaliile pentru a veni cu reglementări”, a explicat ministrul de resort.
Impactul asupra OMV Petrom și criticile industriei
Taxa pe stâlp 2025. Grupul OMV Petrom estimează un impact financiar semnificativ al noii taxe, cu costuri de ordinul zecilor de milioane de euro pentru anul 2025. Potrivit raportului financiar transmis Bursei de Valori Bucureşti, compania a subliniat lipsa de claritate privind aplicarea taxei, ceea ce face dificilă o estimare exactă a impactului.
Directorul financiar al OMV Petrom, Alina Popa, a criticat procesul de implementare a taxei, subliniind că aceasta a fost introdusă fără o consultare reală şi afectează stabilitatea şi predictibilitatea fiscală necesare pentru derularea investiţiilor.
“Este foarte dificil să estimăm din acest impozit, datorită faptului că sunt multe neclarități în ceea ce privește aplicabilitatea acestui impozit, care este baza de impozitare și așa mai departe.
De aceea, nu putem spune la acest moment nici referitor la Arpechim și nici la alte elemente. Ministerul de Finanțe a anunțat că va începe un proces de consultare și sigur că vom participa în acest proces împreună cu asociațiile care reprezintă industria noastră și vom încerca să clarificăm toate elementele necesare.
România are proiecte majore în desfășurare și trebuie găsit un echilibru între nevoile pe termen scurt de taxe și impozite și oportunitățile pe termen lung pe care le aduc investițiile acestea majore. Noi am anunțat cel mai intens program investițional din istoria noastră și sigur că întotdeauna investițiile au în spate un calcul economic. Orice proiect de investiție are un calcul economic, iar în acest calcul economic taxarea joacă un rol deosebit de important.
Astfel, ca regulă generală, cu cât taxarea este mai mare, cu atât investițiile sunt defavorizate. Avem nevoie de un cadru fiscal și de reglementare stabil, predictibil și competitiv pentru a realiza acest plan de investiții. Cu siguranță, introducerea impozitului pe construcții nu este un exemplu pentru un astfel de cadru, mai ales că s-a desfășurat și fără un proces de consultare real.”
Industria susţine că un cadru fiscal stabil şi predictibil este esenţial pentru atragerea de noi investiţii, iar introducerea impozitului pe construcţii speciale contravine acestui principiu. Ministerul Finanţelor promite clarificări şi reglementări detaliate până la sfârşitul lunii martie, pentru a oferi mediului de afaceri o viziune mai clară asupra modului de aplicare a taxei.
