Primăriile au înregistrat venituri de 452.362.330 lei din parcări și amenzi, o creștere față de 314.585.683 lei în 2022. Bucureștiul contribuie cu aproximativ 40% din total, având 300.359 de locuri de parcare disponibile.
Locurile de parcare, sursă de bani la buget
Numărul locurilor de parcare publice a ajuns anul trecut la 1.353.726, în creștere față de 1.299.318 locuri disponibile în 2022, ceea ce a contribuit la majorarea câștigurilor primăriilor care le administrează, conform unui studiu de piață.
„În cei 5 ani de analiză, vedem anul 2022 ca un an de cotitură pentru evoluţia parcărilor din Bucuresti. Observăm, astfel, o creştere a numărului locurilor de parcare de doar 23% – de la 244.342 în 2020 la 300.359 în 2023 – şi o creştere a veniturilor de aproape 7 ori în 5 ani, în 2023 fiind duble faţă de anul precedent”, declară Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.
Conform raportului „Inventarul Parcărilor Publice”, realizat de Vegacomp Consulting și Parking Data, primăriile au generat venituri de 452.362.330 lei din utilizarea locurilor de parcare și din amenzi în 2023, o sumă în creștere față de 314.585.683 lei înregistrată în anul anterior.
Bucureștiul contribuie semnificativ la aceste venituri, generând aproximativ 40% din totalul național, cu 300.359 locuri de parcare disponibile.
Tarifele pentru parcările de reședință se situează între 30 și 120 lei în localitățile mici și între 70 și 600 lei în orașele mari. În ceea ce privește abonamentele, prețurile de închiriere variază între 15 lei pe lună și 1.000 lei pe lună.
Aceste tarife au rămas constante în 2023, modificările fiind neglijabile față de anul precedent. Tariful orar pentru parcările publice cu plată variază între 1 și 5 lei, cu excepția Clujului și Oradei, unde tariful maxim poate ajunge până la 10 lei.
„Am continuat și în acest an să colectăm date și cu privire la cea de-a treia sursă de venituri din parcări, provenind din serviciile adiacente parcărilor, cum ar fi ridicarea mașinilor parcate neregulamentar sau blocarea roților mașinilor șoferilor care nu au plătit taxa de parcare. Aceste venituri au fost în 2023 de 9.158.731 lei, iar în 2022, de 7,713 milioane lei. În acest clasament avem Craiova lider, urmat de Sectorul 4 și, foarte aproape, Constanța”, adaugă Bărbuț.
O evoluție pozitivă se observă în ceea ce privește locurile dedicate persoanelor cu dizabilități, care au ajuns la 33.729, comparativ cu 29.218 în 2022 și 13.728 în 2019.
Clasamentul orașelor, ca număr de locuri de parcare
Topul orașelor, ca număr de parcări
Bucureștiul se află pe primul loc, având un număr total de 300.359 locuri de parcare publice, atât la nivelul primăriei generale, cât și în sectoare, în 2023. Timișoara urmează cu 83.500 locuri publice de parcare, fiind urmată de Sectorul 3 cu 80.363 locuri și Brașov cu 66.161 locuri de parcare. Următoarele patru orașe, Iași, Cluj, Craiova și Pitești, își păstrează ordinea și numărul de locuri din anul anterior.
1. Timișoara, 83.500
2. Sector 3, 80.363
3. Brașov, 66.161
4. Sector 4, 65.268
5. Iaşi, 58.893
6. Sector 6, 49.193
7. București, 45.280
8. Cluj-Napoca, 42.596
9. Craiova, 42.179
10. Pitești, 40.751
Încasările din amenzi
Bucureștiul generează aproximativ 40% din veniturile totale înregistrate în țară, cu 186.915 lei proveniți din amenzi pentru nerespectarea regulamentului de parcare, și dispune de 353.726 de locuri publice în 2023, în creștere față de 1.299.318 locuri în 2022, inclusiv 33.729 de locuri dedicate persoanelor cu dizabilități, comparativ cu 29.218 în anul precedent.
Parcările inteligente în România
Comparativ cu anul 2021, numărul locurilor de parcare inteligente din România a crescut la 12.154 în 13 orașe, față de 9.742 în 2019. În 2022, Cluj-Napoca ocupa prima poziție, având 3.505 locuri de parcare inteligente, deși acest număr a scăzut față de cele 7.705 locuri din 2021, iar Iași se clasa pe locul doi cu 970 de locuri. În 2023, Iași a preluat conducerea cu 1.042 de locuri, urmat de Craiova cu 1.026 de locuri.
Numărul locurilor de parcare pentru biciclete
Mobilitatea urbană în România a fost, timp de multă vreme, dominată de mașini și transportul public; totuși, în ultimii ani, utilizarea bicicletelor ca mijloc de transport alternativ a câștigat din ce în ce mai mult teren.
Clasamentul locurilor de parcare tip bike box pentru bicicliști este condus de:
1. Cluj-Napoca, 19 parcări și 928 locuri
2. Sector 6, 17 parcări, 700 locuri
3. Bacău, 14 parcări, 336 locuri
4. Timișoara, 9 parcări, 140 locuri
5. Brașov, 3 parcări, 125 locuri
6. Sector 3, 3 parcări, 64 locuri
7. Sector 2, 3 parcări, 60 locuri
8. Iași, 1 parcare, 50 locuri
9. Vaslui, 1 parcare, 50 locuri
10. Livezeni, 1 parcare, 25 locuri
În ceea ce privește metodologia, raportul se bazează pe solicitările trimise către 325 de primării din România, dintre care 310 orașe au răspuns, comparativ cu 304 în ediția anterioară. Pentru București, au fost incluse datele de la șapte primării. Documentul cuprinde informațiile colectate de la primării, care au fost verificate și comparate cu raportările anterioare și alte surse relevante, în perioada 1 august – 15 septembrie 2024.