Precum am văzut în presa internațională şi locală, luna septembrie a fost dedicată subiectului legat de taxarea economiei digitale. Totul a pornit de la o declarație politică semnată la începutul lunii de către Franța, Germania, Italia şi Spania, intitulată “Inițiativa comună privind impozitarea companiilor care operează în economia digitala”. Concret, cele patru marii economii europene au cerut Comisiei Europene să elaboreze o “taxă de egalizare” pe cifra de afaceri, în loc de un impozit profit. Propunerea a fost prezentată în cadrul întâlnirii Consiliul Afaceri Economice și Financiare informale de la Tallin, pe 16 septembrie şi a primit sprijinul a 10 miniștri de finanțe din UE (inclusiv din România). Totuși, sunt şi state mai puțin deschise la ideea de impunere a unei taxe de egalizare. Primul Ministru al Irlandei a declarant că Irlanda se opune unei astfel de taxe şi în opinia sa propunerile privind economia digitală ar trebui să fie discutate în cadrul OECD pentru a se obține un input global. State precum Malta şi Cipru par să fie de aceeași părere. Ministrul de Finanțe din Luxemburg, Pierre Gramegna, a declarat că este sceptic în ceea ce privește taxa de egalizare şi este de părere că multe companii americane se vor considera vizate de aceasta, sugerând că țările ar trebui să ajungă la o soluție la nivelul OECD.

 

Comisia Europeană a venit repede cu un răspuns şi a publicat pe 21 septembrie, o comunicare către Parlamentul European în care prezenta agenda pentru o impozitare echitabilă a economiei digitale. In comunicare se menționează că, la nivel estimativ, companiile digitale plătesc o rată efectivă de impozitare la jumătate față de companiile tradiționale. O altă mențiune interesantă este referitoare la ritmul accelerat de creștere a comerțului electronic: „între 2008 și 2016, veniturile primilor 5 comercianți cu amănuntul din comerțul electronic au crescut în medie cu 32% pe an, în timp ce veniturile pe întregul lanț de comerț cu amănuntul în UE a crescut cu 1 % pe an”. CE susține că o cale de urmat pentru capturarea activităților digitale la nivelul UE ar putea fie CCCTB (o bază comună consolidată a impozitului pe profit) prin impunerea unor reguli privind sediile permanente şi alocarea profitului, utilizând o formulă bazată pe active, forță de muncă și vânzări, care ar trebui să reflecte locul unde este creată valoarea. Pe lângă această opțiune se mai iau în considerare alte trei alternative pe termen scurt, precum:

 
  1. „o taxă de egalizare a cifrei de afaceri” (cea propusă de Franța, Germania, Italia şi Spania): ce ar reprezenta o taxă pe toate veniturile neimpozitate sau insuficient impozitate generate de activitățile de pe internet, inclusiv B2B şi B2C, ce ar putea să fie impusă suplimentar impozitul pe profit sau în locul acestuia;
  2. „un impozit cu reținere la sursă pentru tranzacțiile digitale”: un impozit cu reținere la sursă impus pe anumite plăti efectuate online către furnizori ne-rezidenți.
  3. „o taxă pe veniturile generate din furnizarea serviciilor digitale sau din publicitate”: o taxă suplimentară aplicată pe tranzacțiile online cu clienți din țara în care o entitate nerezidentă are o prezență economică semnificativă.

Totuși, se subliniază importanța unui consens la nivel internațional cu privire la această temă, făcându-se referire la raportul intermediar al OCDE privind impozitarea economiei digitale ce reprezintă “o etapă importanta”. Conform raportului Secretarului General al OECD pentru liderii G20, acest raport intermediar se estimează să fie publicat la începutul anului 2018, urmat de un raport final în 2020. Deși Comisia Europeană va urmări prevederile raportului intermediar al OECD pe această temă, totuși va continua să evalueze soluții la nivelul UE și va elabora proiecte legislative dacă procesul de a ajunge la un consens internațional durează prea mult.

Interesant este că a doua zi după documentul CE, OECD emite un comunicat prin care invită publicul la comentarii cu privire la provocările fiscale aduse de digitalizare. Această inițiativă face parte din activitatea Grupului operativ pentru economia digitala (TFDE), același grup ce va realiza raportul intermediar menționat anterior.

Mai mult, pe 29 septembrie a avut loc Summitul digital de la Tallin, unde s-a discutat despre siguranța cibernetica a UE şi măsuri pentru o impozitare echitabilă a economiei digitale. Într-un document postat pe site-ul Comisiei Europene, se menționează că UE va aborda impozitarea economiei digitale până în primăvara anului viitor, prin înaintarea unei propuneri legislative.

Rămâne să ne întrebăm care vor fi efectele – dacă se va implementa una dintre măsurile prezentate anterior – asupra companiilor mici şi a startup-urilor. De exemplu, AmCham EU susține că o taxa de egalizare pe cifra de afaceri ar penaliza societățile nou înființate şi ar putea afecta crearea de locuri de muncă precum şi creșterea economică, iar implementarea unei astfel de măsuri ar pune Europa într-un dezavantaj competitiv comparativ cu alți actori globali.

Deși multe state membre sunt pentru introducerea unor măsuri de taxare a economiei digitale, la nivelul UE implementarea unei legislații de asemenea anvergură (ce ar presupune armonizarea la nivelul UE) trebuie votată în unanimitate, iar după cum am văzut anterior sunt şi state sceptice la astfel de propuneri, deci un consens la nivelul UE pare greu de realizat în viitorul apropiat. In acest caz, cel mai probabil se va opta pentru o cooperare consolidată, așa cum s-a optat şi în cazul taxei pe tranzacțiile financiare (FTT = Financial Transaction Tax).

Mihaela Mitroi este Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală şi Juridică, PwC România, Moldova şi Europa de Sud-Est