«Orice măsură care ajută mediul de afaceri este binevenită și, categoric, noul Cod fiscal vine să rezolve niște probleme. Totuși, cred că sunt probleme mult mai profunde decât un TVA cu două procente mai mare sau mai mic.“ Asta a declarat Mircea Oltean, proprietarul companiei IRUM Reghin, în cadrul evenimentului Capital dedicat antreprenoriatului românesc, iar toată lumea i-a dat dreptate. Dovadă stau aici concluziile sondajului la care au răspuns invitații redactorilor Capital.
CITIȚI ȘI:
Taxarea muncii la nivel european. România din nou în top
Avem un sistem ineficient de taxare pe muncă. Cum îl putem schimba?
Cum ar trebui să arate un sistem sănătos de taxare a muncii în România?
Întrebați ce măsură ar trebui să se ia pentru a sprijini mediul de afaceri, 50% dintre participanții la eveniment au spus că reducerea taxelor pe muncă ar fi soluția, 35% au declarat că ar fi nevoie de investiții mai mari în educație și dezvoltarea infrastructurii, în timp ce 15% au mizat pe depolitizarea instituțiilor. „România se număra printre primele țări din UE în ceea ce privește nivelul de taxare pe forța de muncă. Prioritatea zero, cel puțin din punctul meu de vedere, ar fi trebui să fie încurajarea creării de noi locuri de muncă. Nu avem o problemă cu creșterea consumului ci cu creșterea indicatorilor de producție“, explică Cristina Chiriac, președintele Asociației Naționale a Antreprenorilor. „Reducerea CAS a fost una din prioritățile mediului de afaceri și am insistat pe reducerea impozitării muncii și echilibrarea cu impozitarea capitalului“, precizează și Andrei Cârnu, directorul executiv al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. Cu alte cuvinte, ultimele măsuri fiscale ale Guvernului Ponta măresc discrepanța dintre impozitarea muncii și cea a capitalului. Totuși, trebuie amintit că în urmă cu mai bine de un an angajatorii au beneficiat de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale.
Din păcate, nivelul mare la care se aflau taxele pe muncă și scăderea mult prea mică au făcut ca această modificare să nu se simtă în economia românească. Iar lucrul acesta îl percep și antreprenorii. Astfel, la întrebarea „care dintre modificările realizate sau ce urmează a fi implementate anul viitor aduc mai multe beneficii mediului economic“, doar 7,4% dintre respondenții sondajului Capital au ales scăderea CAS din 2014. O diminuare consistentă a taxării muncii ar fi fost simțită atât de antreprenori cât și de angajați și ar fi avut darul de a oferi economiei românești o bază serioasă de creștere. Acum, lucrurile sunt un pic mai complicate, aplicarea noilor măsuri fiscale și creșterea salariilor bugetarilor lăsând un loc foarte mic de manevră noului guvern. Asta însă nu înseamnă că România a rămas fără soluții. Ca rezultatele scăderii taxării munci să fie maximizate, iar impactul bugetar să fie nesemnificativ, oamenii de afaceri le oferă guvernanților variante sustenabile. „Aș relaxa taxarea muncii pentru o perioadă de 5 ani de la demararea unei investiții care crează mai mult de 200 locuri de muncă în zonele defavorizate sau slab dezvoltate“, propune Călin Costan, proprietarul grupului de firme ICCO. Pe de altă parte, de o reducere a taxelor pe muncă au mare nevoie toate businessurile din România, iar, cu un pic de noroc, măsura ar putea fi pusă în practică. „Scăderea taxării muncii se poate face fără să renunțăm la alte facilități din Codul fiscal, ci pur și simplu prin creșterea gradului de colectare a veniturilor statului. Aceste venituri colectabile oricum vor fi în creștere datorită fiscalizării unor activități ieșite astfel din zona neagră și gri“, susține Bogdan Roșu, directorul general al companiei Next Capital.
Jumătatea plină a paharului
Indiferent de motivele care au stat în spatele noii abordări a politicii fiscale, filosofia are toate șansele să se dovedească de bun-augur pentru afacerile din România. Dacă ne mai gândim și că, în general, statul este cel mai prost administrator, cel român excelând la capitolele ineficiență și hoție, toată lumea ar trebui să fie de acord că taxele mici fac economia mare. Iar noul Cod fiscal și una dintre ultimele ordonanțe de urgență ale cabinetului Ponta au în centru exact idea de relaxare fiscală. Dintre toate măsurile, care ar fi însă cea mai bună? 44,4% dintre antreprenorii și analiștii care au participat la sondajului Capital au spus că reducerea la 5% a impozitului pe dividende este cea mai bună măsură, în timp ce diminuarea TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016, a înregistrat 29,6% dintre răspunsuri, iar scăderea din acest an a TVA la 9% pentru produsele alimentare a fost considerată cea mai bună de 18,5% dintre respondenți.
„Dintre măsurile anunțate, probabil cel mai mare impact pentru economie va rezulta din scăderea TVA. Trebuie să înțelegem că o reducere a TVA înseamnă de fapt consum net mai mare, în condițiile în care toate estimările arată faptul că nu va crește semnificativ economisirea, ci sumele suplimentare vor fi utilizate tot în consum. Acest lucru poate genera o creștere suplimentară semnificativă a PIB-ului, în condițiile în care scădere la TVA cu 5 puncte procentuale înseamnă de fapt peste 4% în plus disponibili net la populație din totalul consumului, deci un efect pozitiv de 1-2%, ținând cont de ponderea consumului în produsul intern“, explică Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori români. În aceleași paradigme se înscriu și alți observatori atenți ai evoluției economiei românești. „TVA este o taxă indirectă aplicată consumului, adică exact acolo unde acum companiile private din România suferă cel mai tare, dar și exact acolo unde se formează profitul unei companii, adică în piață. Reducerea este consistentă și este bine că se aplică pentru multe procente odată și nu gradual. Și reducerea cotei de 16% aplicată dividendului este importantă pentru că acolo vorbeam de o dublă impozitare“, completează profesorul de economie Cristian Păun.
Guvernul Ponta, cu bune și rele
Dacă ultimele măsuri fiscale ale cabinetului Ponta lasă în memoria opiniei publice imaginea unui guvern pro-business, trebuie amintit că în politica economică din ultimii trei ani există și numeroase greșeli. Iar, pentru că s-au dovedit dureroase, au fost ușor identificate. Astfel, 54,16% dintre respondenți sondajului Capital au spus că cea mai mare greșeală a fost reducerea alocărilor bugetare pentru dezvoltarea infrastructurii. Reprezentanții mediului de afaceri au mai nominalizat printre erorile guvernului Ponta supraacciza la carburanți (16,66%), taxa pe stâlp (25%) și creșterea salariului minim (4,16%). Așa cum ne-am obișnuit în România, măsurile rele se adoptă repede, iar cele bune se aplică greu. Prin urmare, toată lumea stă cu ochii pe Guvernul Cioloș și se întreabă cât din reforma fiscală va fi pus în practică. „Trebuie să vedem cum va afecta schimbarea de guvern modificările fiscale deja adoptate de guvernul Ponta, deoarece sunt convins că de acum până la sfârșitul anului vor fi discuții pe bugetul 2016, discuții cu FMI și Comisia Europeană“, atrage atenția Marius Ghenea. Iar aici trebuie știut că noul guvern are de a face și cu o grea moștenire, care nu este legată neapărat de performanța lui Victor Ponta. Obstacolele care stau în calea dezvoltării mediului de afaceri sunt foarte vechi, iar asta le face ușor de identificat. Astfel, 27,6% dintre participanții la sondaj au spus că cea mai mare problemă este lipsa predictibilității fiscale, iar peste 20% din totalul respondenților au identificat accesul dificil la finanțare și corupția. Obstacole au mai fost considerate lipsa educației antreprenoriale (13,79%), relația cu administrația fiscală (6,89%) și lipsa forței de muncă bine calificată (10,34%). „Cel mai mare rău este generat de birocrația generalizată. Cadrul legislativ foarte instabil este derutant pentru întreg mediul de afaceri, situație înrăutățită de prevederile legale care se contrazic“, susține Bogdan Pîrvu, CEO Adeplast. Lista este completată și de Andrei Cârnu: „Lipsa de predictibilitate a politicilor publice, relația stat-contribuabil, modul în care sunt administrate taxele și birocrația.“ La toate acestea, mediul de afaceri a identificat soluțiile. „Respectarea strategiei de relaxare fiscală, realizarea unui program amplu și transparent de investiții în infrastructură, încurajarea și atragerea activă a investițiilor străine, facilități fiscale speciale pentru zonele defavorizate și crearea unor proceduri mai facile de accesare a fondurilor europene“, sunt câteva dintre măsurile care, crede Călin Costan, ar sprijini dezvoltarea mediului de afaceri. „Consolidarea fiscală la nivelul impozitului pe profit pentru grupurile de firme românești este o prevedere extrem de importantă pentru companiile locale. Din păcate, această prevedere nu este prevăzută în noul Cod fiscal cu toate că mediul de afaceri a avut susținerea fermă a premierul“, completează Andrei Cârnu. Clasa politică a dezamăgit și nu este nicio surpriză. Din păcate, lucrurile sunt greu de schimbat. „Multă vreme, bugetul de stat al României va amâna construcția/repararea infrastructurii în favoarea plăților pensiilor. Pentru a ieși din acest blocaj fie privatizăm (total sau parțial) sistemul de pensii, fie infrastructura și serviciile publice. Politicienii români sunt prea slabi pentru a fi în stare să își asume costul politic al unor astfel de măsuri curajoase“, încheie Cristian Păun.
CITIȚI ȘI:
Taxarea muncii la nivel european. România din nou în top
Avem un sistem ineficient de taxare pe muncă. Cum îl putem schimba?
Cum ar trebui să arate un sistem sănătos de taxare a muncii în România?
