Poate că restul lumii simte efectul crizei economice, dar pentru cei mai bogați dintre românii bogați, „furia“ cheltuielilor de lux va continua fără restricții. Peste granițe. Explicația?
În calitatea sa dublă de veghetor la bunăstarea publică și de strângător de bani pentru nevoile societății, statul are la dispoziție acciza (pe alcool, tutun, carburanți etc.). Cu această pârghie poate penaliza fiscal și apetența consumatorilor pentru bunuri care adâncesc discrepanțele între categoriile sociale. Iar statutul produselor de lux e destul de relativ: un inel de aur cu diamante sau un mantou de vulpe polară poate suporta accize mai mici, mai mari sau zero, în funcție de statul care decide asta și de perioada mai bună sau mai proastă a unei economii.
De pildă, pentru România, eliminarea, de la 1 ianuarie 2010, a accizelor la produsele de lux (bijuterii, parfumuri, blănuri naturale, arme de vânătoare) a fost salutată ca un semn bine-venit de normalitate economică. Dar, de luna viitoare, se modifică schimbarea. Concret, pentru a compensa banii care dispar de la buget ca urmare a scăderii TVA la pâine la 9%, Executivul s-a orientat către supraimpozitarea alcoolului și a luxului. Bijuteriile din aur și platină sunt primele care vor fi accizate de la 1 septembrie 2013 (cu 1 euro/gram dacă au până la 14 karate inclusiv și cu 2 euro/gram – peste 14 K). Pe noua listă de accize intră și blănurile naturale – cine vrea o blană între 500 -1.500 euro va da statului încă 50 de euro; la blănurile care costă 6.000 de euro, acciza ajunge la 1.200 de euro. Vor fi taxate și mașinile echipate cu motoare de cel puțin 3.000 de centimetri cubi. Pentru o mașină cu un motor de 4,4 litri, acciza va însemna 4.400 de euro în plus. Atenție, vor fi supuse acestei accize și mașinile la mâna a doua aduse din străinătate. Nu scapă netaxate nici navele de agrement. Amatorii de iahturi cu vele cu o lungime mai mare sau egală de 8 metri vor plăti o acciză de 500 de euro pentru fiecare metru liniar. Și armele de vânătoare și cele de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv, vor fi accizate cu 50-1.500 euro/bucată, în funcție de valoare, la fel și cartușele cu glonț (0,1-0,4 euro/bucată).
Ce ecou are în industrie supraimpozitarea luxului? „Sigur nu este o veste bună“, răspunde scurt Alessandro Amato, coproprietarul reţelei de magazine de bijuterii Cellini. „Ne întoarcem înapoi în timp – continuă el -, este suficient să spun că nicio țară din Uniunea Europeană nu a accizat aceste produse, nici Cipru sau Grecia, care o duc mult mai prost“. În opinia lui Amato, cei care vând lux în România sunt penalizați în mod nejustificat. Consecința? „În România bogații sunt din ce în ce mai puțini, iar impactul psihologic asupra comerțului cu lux va fi enorm, din moment ce mulți vor hotărî să cumpere astfel de produse din alte țări, unde nu sunt asemenea accize. Și banii vor pleca din România“, arată Alessandro Amato un prim efect.
Altfel spus, oricât de mult s-au străduit brandurile renumite pentru prețurile cu multe zerouri să-i convingă pe românii superavuți să-și cheltuie banii în magazinele din țară, și nu în cele din străinătate, suprataxarea face ca mulți din cei care dispun de lichidităţi şi au dorinţa de a le cheltui pe lux să cumpere taman de peste granițe. Și sunt câțiva – între 20.000 și 50.000 de potențiali clienți, estimează cei din industria luxului.
Cristian Preotu, care deţine şi conduce un business prin care vinde cele mai scumpe whisky-uri, coniacuri sau armagnacuri, vinuri de colecţie şi delicatese franţuzeşti , sub umbrela „Comtesse du Barry“, completează cu o nuanță: „E mai mult o măsură populistă de tip «Robin Hood» prin care se ia de la bogați și se dă la săraci. Acest lucru fiind iluzoriu. Creșterea accizei la alcool, de pildă, va fi resimțită doar la băuturile cu prețuri foarte reduse, nu și la un coniac de 100 de euro, unde diferența va fi de sub 1%“. Impactul financiar direct nu este, deci, foarte mare, „vorbim de o majorare de prețuri de 4%-5%, dar cel birocratic este incredibil. Ca să plătești accizele trebuie să obții o autorizație specială de la autoritatea vamală, să depui o garanție de 3% din accizele care au fost plătite anul anterior și să ții o evidență separată a achizițiilor, stocurilor și a livrărilor. În plus, eşti subiect la control vamal“, explică Alessandro Amato. Prin urmare, crește piața neagră – „intrările de la accizele din bijuterii vor fi undeva la 700.000 de euro pe an, sumă care nu va acoperi nici cheltuelile administrative pe care le va avea statul“, explică șeful Cellini, care vede o scădere a vânzărilor de cel puțin 10% a produselor accizate pentru perioada următoare, și o pierdere de cel puțin 500 de locuri de muncă.
Și-atunci, care e miza guvernanților? „Dacă ne referim strict la blănuri și bijuterii, miza e de câteva milioane, până în 10 mil. euro, nu mai mult. În cazul blănurilor sau bijuteriilor, poți face achiziții la orice deplasare în străinătate, în Cipru, Singapore sau Dubai. Poți scăpa de această taxă și efectul măsurii nu va fi cel scontat. Într-adevăr, în cazul mașinilor efectul servește scopului, pentru că e imposibil să eviți înmatricularea în țară“, explică Srdjan Kovacevic, proprietarul Alsa Boutiques, cel mai mare retailer de lux din țară (deține pe piața românească francizele Max Mara, Ermenegildo Zegna, Coccinelle, Marella și Emporio Armani – 33% din acțiuni).
În chestiune nu e însă un produs sau altul, ci consumul, în general. „În realitate – conchide Gabriel Biriș, expert în fiscalitate -, nu umpli buzunarele săracilor, ci e o politică care îi afectează tot pe ei, adică duce la pierderea de locuri de muncă și la restrângerea consumului în România.“
350 mil. euro este valoarea estimată a pieţei interne a bunurilor de lux în 2012, fără a lua în calcul segmentul hotelier și pe cel de parfumerie
Acciza pe lux va împinge potențialii clienți să cumpere din străinatate, de oriunde aceste produse costă mai puțin (duty free-uri sau Dubai etc.).
Srdjan Kovacevic, proprietar
Alsa Boutiques