Pentru a-şi menţine taxarea mai favorabilă, PFA trebuie să îndeplinească cel puţin patru din cele şapte condiţii noi care se aplică activităţilor independente din 10 iulie. Însă, textul de lege trasează linii generale care nu elimină problemele de interpretare din practică. Specialiştii în fiscalitate cred că mai sunt necesare precizări.
Persoanele Fizice Autorizate (PFA), profesiile libere şi drepturile de autor au criterii noi pentru considerarea activităţii ca independentă, din 10 iulie, când a intrat în vigoare legea nr. 187/2015. „Deşi intenţia legiutorilor a fost să elimine riscurile de interpretare eronată, cu efecte negative pentru contribuabili – rata de taxare efectivă este de circa 26% pentru activităţi independente şi de circa 75% pentru cele salariate -, apreciem că noile reglementări nu sunt lipsite de echivoc“, spune Eugenia Ion, tax manager Contexpert.
Ce se întâmplă în practică?
Chiar dacă criteriile încearcă să impună o linie de demarcaţie, în practică pot apărea situaţii discutabile. În opinia avocatei Anca Grigorescu, partener bpv Grigorescu Ştefănică, noile reglementări nu reușesc să tranșeze problematica, iar în lipsa unor norme de aplicare „nu este clar în ce mod contribuabilii vor fi în măsură să probeze îndeplinirea noilor criterii. De exemplu, în ce mod vor putea să probeze contribuabilii asumarea riscurilor inerente activității: printr-o asigurare profesională, prin anumite clauze contractuale?“. Alexandru Cristea, partner TZ&A Tax, crede că noile criterii sunt binevenite în contextul interpretărilor neunitare şi al abuzurilor existente de ambele părți ale baricadei, contribuabili şi Fisc. „La o primă analiză, criteriile repun în mod corect şi în linie cu legislaţiile altor ţări cele trei repere esenţiale ale activităţii independente referitoare la gradul de subordonare, riscurile preluate şi modalitatea de folosire a patrimoniului/bazei materiale. Se elimină astfel anumite inegalităţi (între profesiile liberale, exceptate în mod automat, şi alte activităţi) şi condiţii aberante aflate în legislaţia anterioară (dacă beneficiarul îţi suporta cheltuielile de deplasare puteai fi interpretat ca fiind dependent)“, explică Alexandru Cristea. Totuşi, consideră că aceste criterii se rezumă la definirea conceptului de activitate independentă şi nu vor rezolva automat problemele practice de interpretare, în lipsa unor norme sau ghiduri de aplicare coerente şi a unei practici armonizate a Fiscului în a evalua diversele situaţii de fapt. „De exemplu, criteriile vorbesc de anumite libertăţi pe care persoana independentă trebuie să le aibă. Este o linie foartă fină aici şi, cred că trebuie aduse clarificări şi/sau exemple prin norme referitor la testele de evaluare practică pentru a împiedica abuzurile. Fără o analiză factuală de la caz la caz, ar fi, de exemplu, abuziv ca Fiscul să considere că o persoană nu îndeplineşte criteriul legal doar pentru că lucrează, la un moment dat, pentru un singur client. La fel de forţat este şi cazul în care o persoană s-ar considera în mod automat independentă doar pentru că, formal, contractul îi permite să lucreze pentru mai mulţi clienţi, deşi, în practică, lucrează de mult timp doar pentru unul singur“, explică acesta. Prin urmare, specialiştii apreciază că ar putea reapărea cazuri amenințate de recalificarea activității. „În lipsa normelor de aplicare, cu certitudine vor rezulta noi situații de aplicare neunitară pe parcursul anului 2015, respectiv până la adoptarea de către guvern a normelor de aplicare“, afirmă Anca Grigorescu.
Noile criterii pentru activităţi independente, potrivit legii nr.187/2015
- persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru;
- persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;
- riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfașoară activitatea;
- activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;
- activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
- persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfașurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;
- persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii.