Inflaţia ridicată riscă să ducă România în recesiune
Inflaţia din România rămâne o problemă majoră, iar riscul ca economia să intre într-o recesiune devine tot mai evident.
Potrivit economistului Adrian Negrescu, prognozele optimiste ale Băncii Naţionale a României (BNR) de a atinge o inflaţie de 3,8% ar putea fi „spulberate de tăvălugul scumpirilor generate de creşterea preţurilor la energie şi carburanţi, de la 1 iulie”.
Inflaţia rămâne peste media UE, cu efecte asupra puterii de cumpărare
Datele recente ale Institutului Naţional de Statistică arată că inflaţia în România rămâne aproape dublă faţă de media Uniunii Europene. Aceasta se traduce într-o putere de cumpărare mai scăzută pentru români, cu un impact tot mai evident asupra economiei.
Veniturile, salariile şi pensiile valorează tot mai puţin, iar acest lucru contribuie la încetinirea economiei româneşti, în timp ce riscul unei recesiuni devine tot mai clar.
„Cum oamenii şi-au redus drastic cumpărăturile, tot mai multe firme încep să aibă probleme cu vânzările, iar efectele se văd în accentuarea blocajului financiar şi îngheţarea investiţiilor şi a salariilor.
După un an 2024 în care am avut cel mai scăzut ritm de creştere economică din ultimii 20 de ani, exceptând anul pandemiei, toate datele macroeconomice creează premizele unei adevărate stagnări economice în 2025, chiar cu pericolul unei recesiuni tehnice.
Acest lucru ar putea deveni realitate dacă consumul, principalul motor al economiei, va continua să îşi reducă turaţia”, a explicat Negrescu.
Într-o declaraţie acordată News.ro, Negrescu a subliniat că nu este exclus ca prognozele „super optimiste” ale BNR să fie „spulberate de tăvălugul scumpirilor generate de creşterea preţurilor la energie şi carburanţi, de la 1 iulie”.
El a adăugat că „oamenii şi-au redus drastic cumpărăturile”, iar acest lucru a dus la dificultăţi pentru multe firme, cu efecte asupra blocajului financiar şi îngheţarea investiţiilor şi salariilor.
Creşterea inflaţiei este determinată de majorările de taxe şi costurile energetice
Creşterea inflaţiei este „efectul direct” al majorării taxelor din ianuarie, al eliminării facilităţilor fiscale şi al creşterii salariului minim.
„Costurile mari cu energia, gazele, carburanţii au generat, bineînţeles, costuri mai mari în cascadă, iar efectele le simţim cu toţii. Chiar dacă politicienii se laudă că au reuşit să reducă inflaţia la 5%, realitatea este cu totul alta.
Preţurile nu scad în România, ci doar îşi temperează creşterea. Altfel spus, de la o lună la alta, preţurile sunt mai mari atât la alimente, produse nealimentare, dar mai ales la servicii, iar efectele le vedem în buzunarele noastre, în valoarea tot mai mică a banilor pe care îi câştigăm”, a precizat economistul.
Negrescu consideră că plafonările adaosului comercial nu au avut efectul scontat, ci au contribuit la creşterea preţurilor altor produse. El a sugerat că eliminarea acestei măsuri ar permite magazinelor să concureze într-un mod real, în special pe piaţa produselor alimentare de bază.
Prognoza BNR riscă să fie depăşită de scumpirile viitoare
În ceea ce priveşte viitorul, economistul estimează o „creştere generalizată a preţurilor din vară, urmare a liberalizării pieţei de energie”, iar prognozele BNR de 3,8% inflaţie ar putea fi „spulberate de tăvălugul scumpirilor generate de creşterea preţurilor la energie şi carburanţi, de la 1 iulie”. Creşterea facturilor la energie ar putea dubla costurile pentru majoritatea consumatorilor, în timp ce accizele mai mari la carburanţi vor contribui la un nou puseu inflaţionist.
De asemenea, Negrescu consideră că războiul tarifelor declanşat de Donald Trump „ar putea contribui şi el la conturarea unui nou val de inflaţie la nivel mondial” care ar afecta şi România.
Provocările economiei româneşti în 2025
În acest context, 2025 ar putea fi un an dificil pentru economia românească, cu inflaţia în prim-plan şi efecte negative asupra populaţiei şi firmelor. Totodată, statul ar putea aduna mai mulţi bani la buget datorită preţurilor ridicate, însă acest calcul ar putea fi perturbat de scăderea consumului şi de intrarea unei părţi a economiei în zona gri, a tranzacţiilor fără plata taxelor.
Datele INS arată că rata anuală a inflaţiei în februarie 2025 a fost de 5%, în creştere faţă de 4,95% în ianuarie. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,54%, iar produsele nealimentare cu 4,79%. Cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat la detergenţi (+9,64%) şi la serviciile de igienă şi cosmetică (+12,88%).
