Guvernul ar putea introduce măsuri fiscale pentru a controla deficitul
Deficitul bugetar prognozat pentru 2025 este de 7% din PIB, iar o creștere a costurilor de împrumut ar putea forța guvernul să adopte măsuri mai stricte. Printre soluțiile posibile se numără îmbunătățirea colectării taxelor și impozitarea suplimentară a sectoarelor cu marje ridicate de profit, precum energia și băncile.
România are deja cel mai slab grad de colectare a TVA din Uniunea Europeană, cu un deficit de 30,6% în 2022, comparativ cu media UE de 7%. Reducerea acestui decalaj ar putea aduce venituri suplimentare semnificative la buget, diminuând nevoia unor măsuri fiscale drastice.
Pentru a evita deteriorarea situației financiare, guvernul ar putea lua în calcul o serie de măsuri economice și fiscale. Printre acestea se numără implementarea unor reforme pentru creșterea eficienței colectării taxelor, digitalizarea sistemului fiscal și reducerea evaziunii fiscale. O altă soluție ar fi reducerea cheltuielilor publice prin prioritizarea investițiilor și eliminarea unor cheltuieli ineficiente.
„Creșterea costurilor de finanțare ar putea determina guvernul să accelereze colectarea taxelor sau să introducă impozite noi, inclusiv asupra consumului sau proprietății. Deși astfel de măsuri ar putea stabiliza conturile fiscale pe termen mediu, ele riscă să încetinească activitatea economică pe termen scurt, mai ales într-un context în care România se confruntă deja cu o creștere mai lentă a PIB, estimată la 2,5% în 2025”, spune analistul Divo Pulitika, Fund Manager, InterCapital Asset Management.
De asemenea, atragerea investițiilor străine și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene ar putea ajuta la reducerea presiunii asupra bugetului și la stimularea creșterii economice. În acest context, este esențial ca autoritățile să adopte un plan coerent de măsuri care să mențină încrederea piețelor și a investitorilor.
Retrogradarea ratingului României nu înseamnă colaps
Retrogradarea perspectivei ratingului de credit al României de la Stabil la Negativ de către agențiile internaționale Fitch (24 decembrie 2024) și S&P (24 ianuarie 2025) subliniază îngrijorările privind stabilitatea fiscală a țării, dar nu indică un colaps economic iminent.
Deși această schimbare nu reprezintă încă o retrogradare propriu-zisă a ratingului, analiștii avertizează că dacă situația financiară nu se îmbunătățește, România riscă să fie clasificată în categoria speculativă (junk), ceea ce ar crește semnificativ costurile de împrumut iar guvernul trebuie să intervină. Piața obligațiunilor și a acțiunilor a început deja să resimtă presiuni, iar investitorii analizează posibile scenarii.
Un moment important va avea loc pe 21 februarie 2025, când Fitch va decide asupra ratingului României. Dacă agenția confirmă perspectiva negativă sau retrogradează efectiv ratingul, efectele ar putea fi resimțite imediat pe piețele financiare.
Obligațiunile românești au înregistrat creșteri de randamente,
Obligațiunile românești au înregistrat creșteri de randamente, reflectând temerile privind riscul de credit. În prezent, titlurile denominate în euro, cu scadența la 10 ani, au un randament de 5,96%, cu 3,51% peste cele germane, un nivel considerat ridicat în comparație cu alte state din regiune, precum Ungaria (1,84%) sau Grecia (0,89%).
Potrivit analistului Divo Pulitika, de la InterCapital Asset Management, dacă România ar ajunge în categoria junk, fondurile de pensii și companiile de asigurări, care au restricții în deținerea unor astfel de titluri, ar putea fi forțate să-și lichideze pozițiile. O scădere bruscă a prețurilor obligațiunilor ar putea duce la creșterea dobânzilor pentru împrumuturile guvernamentale, amplificând presiunile asupra bugetului.
„Piața obligațiunilor este cea mai expusă unei eventuale retrogradări, reflectând ajustări atât fundamentale, cât și tehnice. Investitorii instituționali, precum fondurile de pensii și companiile de asigurări, care sunt adesea restricționați de la deținerea obligațiunilor cu rating junk, ar putea fi nevoiți să vândă obligațiunile românești dacă două sau mai multe agenții retrogradează ratingul la nivel speculativ”, a completat analistul.
Impact asupra sectorului bancar și bursier
Chiar dacă o retrogradare nu afectează direct piața de acțiuni, sentimentul negativ al investitorilor poate influența prețurile. Băncile românești, care dețin un volum semnificativ de obligațiuni suverane, ar putea înregistra pierderi contabile în cazul unei scăderi puternice a acestora. Printre instituțiile cele mai expuse se numără Banca Transilvania și BRD, principalele componente ale indicelui BET.
„Dintr-o perspectivă fundamentală, băncile românești, care dețin volume semnificative de obligațiuni suverane, ar putea fi afectate negativ la nivelul bilanțurilor. O scădere a prețului obligațiunilor le-ar diminua valoarea deținerilor, ceea ce s-ar putea reflecta în pierderi contabile. Băncile mari, precum Banca Transilvania și BRD, componente principale ale indicelui BET, ar putea întâmpina dificultăți – însă amploarea impactului este dificil de estimat în lipsa unor informații publice clare despre structura deținerilor lor de obligațiuni, monedele și scadențele acestora”, arată analistul.
În plus, guvernul ar putea introduce noi taxe pentru a acoperi creșterea costurilor de finanțare, așa cum s-a întâmplat în trecut. O majorare a impozitului pe profit de la 16% la 20% ar putea reduce atractivitatea investițiilor în acțiuni, în timp ce o creștere a taxei pe dividende de la 8% la 10% ar diminua randamentul bursei.
