Registrul Comertului, Agentia Nationala de Mediu si Administratia Nationala a Drumurilor sunt institutiile care-i enerveaza cel mai tare pe afaceristii mici. Totul numai din cauza tarifelor piperate percepute de aceste autoritati. “Teoretic, ar trebui sa poti folosi informatiile din Registrul Comertului pentru o cercetare de piata care sa te ajute in dezvoltarea afacerii. Practic, tarifele incasate pentru furnizarea de informatii sunt atat de mari, incat preferi sa faci cercetarea singur”, spune Cristina Grigorescu, director executiv la Kasta Metal, o companie mica din domeniul hidrologic.
Taxele incasate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) sunt, potrivit unui studiu realizat de catre Consiliul National al IMM (CNIPMMR), considerate prea mari de catre 41% din intreprinzatorii chestionati. Veniturile acestei institutii, constituite 99% din tarifele incasate de la intreprinzatori, sunt peste 80 de milioane RON anual. Din acestea, transmite Eugen Ghiulea, directorul ONRC, cheltuielile de personal reprezinta circa 67% din totalul cheltuielilor.
In topul taxelor considerate “nocive” pentru intreprinzatori se gasesc taxele de mediu. Acestea ajung, toate, in bugetul Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). Avem de a face cu o exceptie, cand vine vorba de identificarea destinatiei banilor: in cazul AFM, lucrurile sunt destul de clare. Spre exemplu, anul trecut, din veniturile incasate, 280 milioane RON, adica 97% din total, au fost alocate finantarii proiectelor private de protectia mediului.
Celebrele “taxe de drum” platite practic de toata lumea, sunt acuzate de catre firme ca ar reprezenta o dubla impunere: rovinieta si taxa inclusa in pretul carburantilor. De asemenea, 10% din IMM-uri considera ca acestea ar trebui semnificativ diminuate sau eliminate. Desi Ministerul Finantelor Publice transmite ca taxa de drum inclusa in pretul carburantilor nu mai exista, ea fiind inclusa in acciza, aceasta eliminare este numai teoretica. Practic, inclusa fiind in acciza, ea tot se plateste. In privinta rovinietei, Iulian Poenaru, director economic la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, spune ca veniturile incasate pana acum sunt de aproximativ 550 de milioane RON. “Din acesti bani se acopera cheltuielile de administratie, intretinere, reparatii curente, modernizare si rambursari de credite”, explica Poenaru. El mai mentioneaza faptul ca “banii sunt insuficienti” din cauza faptului ca nu toti posesorii de autovehicule achita acest tarif, asa cum ar trebui.
In topul Bancii Mondiale referitor la sistemele de taxare nationale din toate tarile de pe mapamond, Romania se afla undeva pe la coada clasamentului. Potrivit calculelor realizate de expertii acestei institutii, o intreprindere de categorie mijlocie trebuie sa plateasca, cu tot cu impozite, nu mai putin de 62 de taxe. Pentru acestea, compania pierde 188 de ore anual si 51% din profitul brut.
Mai prost decat tara noastra stau, in acest clasament, doar statele africane sau cele din estul Europei. In schimb, in Bulgaria o firma plateste, in medie, doar 27 de taxe, care ii “mananca” 38,6% din profitul brut. In topul tarilor cele mai relaxate din punctul de vedere al obligatiilor financiare se gasesc Hong Kong, cu o singura taxa, Suedia, cu doar cinci taxe, Statele Unite si Canada, cu doar zece taxe.
“In Romania, guvernele s-au dovedit extrem de inventive cand a fost vorba de noi impuneri”, spune Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR. Patronatul amintit a realizat o lista care insumeaza nu mai putin de 196 de taxe si tarife, valabile in prezent la nivel national. Firmele intervievate au apreciat ca multe dintre acestea sunt complet aberante. “Exista o taxa de stropit! Este vorba de asa numita dezinfectie pe care camioanele noastre trebuie sa o achite, la granita, atunci cand se intorc in tara. si nu e mica deloc, reprezinta circa 400.000 de lei de camion”, spune Gheorghe Vasiloiu, director general al companiei de transport intern si international Petrotrans.
In alte sectoare cu taxe care au macinat nervii companiilor problema s-a rezolvat, intr-un final. Este vorba de cazuri de exceptie, asa cum este domeniul telecomunicatiilor, inclusiv curieratul rapid: “Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC), de care apartinem, ne impunea pana de curand o taxa de 0,1% din cifra de afaceri. Este injust, pentru ca noi mai prestam si alte activitati decat cea de curierat, iar taxa se aplica la totalul veniturilor”, spune Octavian Badescu, director general al firmei AloCurier. Reprezentantii ANRC au transmis ca problema a fost remediata, noul sistem de taxare intrand in vigoare la 1 ianuarie 2006.
“Tarifele percepute de catre Registrul Comertului sunt atat de mari, incat, desi muncim mai mult, preferam sa facem cercetarea de piata fara ajutorul acestuia.”
Cristina Grigorescu,
director executiv la Kasta Metal
“Pana de curand, am platit 0,1% din cifra de afaceri catre autoritatea ce reglementeaza curieratul rapid, desi veniturile noastre proveneau si din alte activitati.”
Octavian Badescu,
director general AloCurier
“Am identificat nu mai putin de 196 de taxe parafiscale. Este un trend usor pozitiv, acum doi sau trei ani erau 225.”
Ovidiu Nicolescu,
presedinte CNIPMMR
Numai 2% din firme vad rostul taxelor
Jumatate dintre intreprinzatorii intervievati considera taxele parafiscale necesare si justificate intr-o oarecare masura. Ceilalti le considera justificate in mica masura sau absolut nejustificate.
Firmele se simt jecmanite de Registrul Comertului
Topul celor mai antipatice taxe pentru intreprinzatori plaseaza Registrul Comertului pe primul loc. In privinta taxelor de drum, rovinieta si suma inclusa in acciza la carburanti sunt considerate o dubla impunere.
Taxe “inacceptabile”
• “Firmele din municipiul Iasi platesc o taxa de sport si cultura de doua ori: o data, la Consiliul local, a doua oara, la Consiliul judetean”, spune Neculai Vitelaru, presedintele companiei IMA SA
• taxa pentru utilizarea radioului in locuri in care acesta nu exista
• taxa de canal pentru apa pluviala in perioadele de seceta
• “taxa de dezinfectie” pe care camioanele trebuie sa o achite la intrarea in tara. “Noi o numim, in gluma, taxa de stropit sau taxa de ploaie”, spune Gheorghe Vasiloiu, directorul unei firme de transport intern si international.
