Tutunul dăunează grav nu doar sănătăţii, ci şi economiei. Cea mai mare creştere de preţ în 2010, decisă de stat prin accize şi cu impact major asupra inflaţiei, a fost la ţigări, cu 26%.
Preţul ţigărilor este format preponderent (peste 80%) din accize şi TVA. Din acest motiv, majorarea accizelor peste nivelul anunţat în Codul fiscal, de la 57 la 64 de euro, în loc de 61,2 euro la mia de ţigarete anul trecut, şi cu încă zece euro în 2010, precum şi creşterea TVA s-au reflectat imediat în preţuri mai mari.
În mai puţin de doi ani, din ianuarie 2009 până acum, preţul unui pachet de ţigări din categoria cea mai vândută aproape s-a dublat. Din aceste motive, dar şi din cauza ponderii mari pe care ţigările o au în consumul populaţiei, influenţa preţurilor acestora asupra ratei inflaţiei a fost mai puternică decât creşterea preţurilor la combustibili sau la alimente.
„Românii parcă mănâncă pâine şi ţigări. Ponderea mare a ţigărilor în calcularea Indicelui Preţurilor de Consum (IPC) ne-a creat probleme. Am văzut statisticile. Nu suntem cei mai mari fumători din Europa, însă avem cea mai mare pondere a ţigărilor în calculul inflaţiei. Avem şi ponderea cea mai mare a alimentelor în IPC din Europa“, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, atunci când a prezentat raportul trimestrial asupra inflaţiei.
Potrivit statisticilor Comisiei Europene, cele mai multe ţigări s-au vândut în 2009 în Italia, Germania şi Spania. Grecia, care are jumătate din populaţia României, a avut un consum puţin mai ridicat decât al ţării noastre.
Accizele continuă să crească
Creşterile de preţuri prin decizie administrativă a Guvernului nu se vor opri în 2010 deşi, conform actualului Cod fiscal, România a atins deja nivelul minim de taxare impus în Uniune. În primăvara acestui an însă, Comisia Europeană a decis printr-o directivă ca nivelul minim al accizei totale să fie 90 euro la o mie de ţigarete indiferent de preţul mediu de vânzare cu amănuntul. În acest moment, nivelul accizei în România este de 74 euro la o mie de ţigarete.
Partea bună a directivei în cauză este că România, alături de alte state noi membre, are o perioadă de tranziţie până în 2017 pentru a se alinia la acest nou nivel minim. Cu toate acestea, autorităţile române nu au decis cum vor adapta legislaţia. În strategia fiscal-bugetară pentru următorii trei ani, Guvernul face referire la cerinţa Comisiei, dar nu dă detalii privind punerea sa în aplicare.
Problema a fost semnalată de Consiliul Fiscal, forul independent care se ocupă cu monitorizarea deciziilor fiscale, dar oficialii Ministerului de Finanţe nu au avut nicio reacţie.
„Referitor la accize, strategia (…) nu explicitează maniera concretă de implementare a directivei. Este important de precizat dacă transpunerea directivei în legislaţia naţională se va face într-o singură etapă (în 2011) sau eşalonat (în acest caz trebuind, totodată, detaliat calendarul de implementare), având în vedere faptul că termenul limită de transpunere a directivei comunitare în legislaţia naţională este, în cazul României, 3 decembrie 2017“, se arată în opinia Consiliului Fiscal. Creşterea accizelor a reprezentat, până acum, o soluţie pentru încasări bugetare mai mari, mai ales în condiţiile în care ponderea sumelor obţinute din această taxă – nu numai pe produsele din tutun, ci şi din alcool şi combustibili – este a treia în bugetul de stat, după TVA şi impozitul pe venit.
Deşi bugetul pentru 2011 este gata, după cum a anunţat premierul, calendarul de creştere a accizelor nu a fost încă aprobat.