Principalele surse de venituri pentru instituţiile publice de media, alocaţiile bugetare şi taxele radio şi TV, reduc efectele crizei asupra acestora, permiţându-le chiar să facă investiţii.
Cea mai mare pondere din totalul fondurilor alocate instituţiilor publice de mass-media revine Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), de 48,52% (47,1 milioane de euro, cu aproape zece milioane mai mult decât în 2008), în timp ce Societatea Română de Televiziune (SRTv) va primi 44,04% (43 milioane de euro).
După SRR şi SRTv, pe locul al treilea se află bugetul agenţiei publice de presă, Agerpres, cu 4,67% din cheltuielile statului pentru mass-media publice. Agenţia este finanţată în proporţie de 85,76% de la bugetul de stat şi ar urma să primească în 2009 circa 4,41 milioane de euro, cu aproape un milion mai mult faţă de suma alocată în 2008.
Colectarea taxelor radio şi TV, o problemă critică
În total, Consiliul de Administraţie al SRR a aprobat un buget de venituri de aproximativ 90 de milioane de euro, dintre care 42 de milioane provin din taxa radio colectată de la populaţie. Anul trecut, SRR a apelat la o firmă specializată pentru a recupera taxele neachitate de persoanele juridice. „În urma acestei acţiuni, au fost identificaţi circa 75.000 de agenţi economici şi s-au recuperat aproximativ 18 milioane de lei (4,1 milioane de euro)“, spune Maria Țoghină, preşedintele director general al instituţiei. Această acţiune va continua în 2009, iar firmele care nu au plătit taxa până acum se pot aştepta la o notificare din partea SRR în următoarele luni.
Acelaşi lucru se întâmplă, de altfel, şi la SRTv. „Încă nu ştim care sunt creanţele din taxa TV, pentru că execuţia bugetară nu s-a încheiat“, spune Alexandru Sassu, preşedintele director general al instituţiei. SRTv a selectat firmaTop Factoring pentru a se ocupa de recuperarea taxei TV restante. Luând ca reper nivelul din anii trecuţi, SRTv va colecta în 2009 din taxa TV circa 70 de milioane de euro conform estimărilor Capital; astfel, cele două instituţii media publice se vor finanţa din taxe cu 110 milioane de euro, în total.
Investiţiile în lansarea TVR 3 şi TVR Info sunt justificate de Sassu prin economia de scală: „Pentru TVR 3, resursele financiare au fost minime, având în vedere că au fost folosite resursele de la studiourile teritoriale şi din sediul central. Costurile pentru TVR Info au fost chiar mai mici.“
Publicitatea rămâne şi la stat marea necunoscută
Chiar dacă din punctul de vedere al audienţei Radio România este lider de piaţă (în mediul urban, la nivel naţional), acest lucru nu se reflectă şi în încasările din publicitate. Recent, SRR a organizat o a doua licitaţie pentru vânzarea spaţiului de publicitate, prin care solicita un venit minim garantat de 600.000 de euro în primul an, 800.000, în cel de-al doilea şi un milion de euro, în ultimul. Trei companii au depus oferte – ARBOMedia, Splendid Media şi Clir Media (actuala regie de vânzări a SRR), dar niciuna nu a fost acceptată. Dat fiind că în următoarea perioadă contractul dintre instituţie şi regia Clir Media expiră, conducerea SRR va organiza o nouă licitaţie.
În ceea ce priveşte încasările din publicitate ale SRTv, contractul cu regia Splendid Media prevede un venit minim garantat de 12 milioane de euro pentru 2009, 14 milioane pentru 2010 şi, respectiv, 15 milioane pentru 2011. (În 2007, SRTv a obţinut din publicitate circa 22,5 milioane de euro, în vreme ce pentru 2008, suma este estimată la aproximativ 20 de milioane.) În contextul scăderii generale a pieţei de advertising, spune Sassu, „la momentul semnării contractului (în ianuarie, n.r.), atât noi, cât şi Splendid Media cunoşteam trendul pieţei de publicitate. Prin urmare, nu e cazul să discutăm despre neonorarea obligaţiei de a asigura venitul minim garantat şi despre repercusiuni.“ Sassu mai dă asigurări că fluctuaţia cursului de schimb valutar (bugetele de advertising sunt calculate de obicei în euro, monedă în care SRTv plăteşte şi unele licenţe de difuzare) nu reprezintă o problemă: „Proiecţia de buget a fost realizată pentru 2009 pe scenariul cel mai pesimist.“
Din totalul cheltuielilor Radiodifuziunii prevăzute pentru acest an, cea mai mare parte revine emisiei, costul mediu pe minutul de transmisie fiind estimat la 28,56 lei. În total, radioul public are planificate pentru acest an circa şapte milioane de minute de emisie. Pe următorul loc, reprezentând 35,5% din totalul cheltuielilor se află fondul de salarii, a cărui valoare se ridică anul acesta la 32 de milioane de euro.
SRTv încearcă să menţină stabile cheltuielile de personal. „În 2008 nu s-a făcut nicio mărire salarială şi nu cred că în 2009 lucrurile se vor schimba“, spune Sassu.
La capitolul investiţii, SRR va continua lucrările la studioul din Iaşi (pentru care au fost alocate până acum de la buget 1,4 milioane de euro), achiziţiile şi lucrările pentru digitalizarea arhivei, precum şi o reparaţie capitală a orgii din studioul de concerte Mihail Jora. „Planul de investiţii pentru anul în curs are un caracter flexibil, achiziţiile şi lucrările urmând a fi demarate în funcţie de sumele ce pot fi alocate şi de lista de priorităţi“, mai spune Țoghină.
„Noi am reuşit două lucruri importante“, explică Sassu, anume „reducerea cheltuielilor pe partea de programe şi să avem un minimum de tehnologie modernă care să ne permită să creştem calitatea programelor, dar şi să folosim mai eficient personalul SRTv.“
«TVR încasează şi acum bani din vânzarea de programe, închirieri de circuite de transmisii, chirii etc. Ne-am gândit foarte serios să încercăm să pătrundem şi pe alte pieţe.»
Alexandru Sassu, preşedinte director general al SRTv
2.485 este numărul de angajaţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune. În total, salariile lor cumulează anul acesta aproximativ 32 de milioane de euro
«Am încheiat fiecare din ultimii trei ani cu un mic profit, în ciuda faptului că în iunie 2005 înregistram pierderi.»
Maria Țoghină, preşedinte director general SRR
Competiţie ratată
• TVR 1 şi TVR 2 au adunat, în primele două luni ale acestui an, venituri din publicitate de 45,8 milioane de euro (la rate card), cu 16,9 milioane mai puţin faţă de intervalul similar din 2008, conform AlfaCont Mediatrack.
• Veniturile din advertising au totalizat, anul trecut, 306,8 milioane de euro (la rate-card, fără discounturi) pentru TVR 1, respectiv 206,9 milioane de euro pentru TVR 2. Aceste posturi atrag cea mai mare parte din veniturile din publicitate ale televiziunii publice.
• TVR 1 a pierdut competiţia cu posturile private, fiind clasat, în februarie 2009, pe locul al şaselea, cu o audienţă medie de 108.000 de telespectatori (în mediul urban, all day), respectiv 246.000 în prime time (orele 19-23, urban).
Cititi si
– Licitaţia pentru publicitatea la radioul public la a treia strigare
