bani cat mai repede, pentru lucrari de renovare si reparatii la toate scolile si gradinitele. Acestea pot fi efectuate numai intre lunile iulie si septembrie. De asemenea, tot aici intra si lucrarile la fantana arteziana din Piata Avram Iancu”, explica viceprimarul Adrian Popa.Desi este in topul celor mai mari contribuabili la bugetul de stat, cu circa 13.000 de miliarde de lei in 2004, judetul Cluj nu primeste inapoi decit putin peste 5.000 de miliarde. Si nu este singurul in aceasta situatie. Pe primul loc se situeaza, de departe, Bucurestiul unde se colecteaza peste 50% din taxa pe valoare adaugata si impozitul pe profit la nivel national, precum si o buna parte a celorlalte taxe si impozite care ajung la bugetul de stat care primeste inapoi sub o zecime din contributie. Dar si alte orase mari au exact aceleasi probleme. in 2004, contribuabilii din judetul Brasov au virat in conturile bugetului de stat circa 10.000 de miliarde de lei, 85% provenind din municipiul Brasov. Doar putin peste jumatate din aceasta suma s-a intors in zona. „Avem un buget mic, dar speram sa ne descurcam si in aceste conditii. Avem insa incredere ca Guvernul va tine cont de necesitatile judetului si va suplimenta sumele la proxima rectificare bugetara”, spune Aristotel Cancescu, presedintele Consiliului Judetean.Primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, si-a exprimat, de cite ori a avut ocazia, nemultumirea pentru faptul ca sumele acordate din bugetul de stat orasului sunt mult mai mici decit cele colectate. in Timisoara, se string peste 12.000 de miliarde de lei, iar orasul primeste inapoi 3.345 de miliarde. La nivelul judetului, situatia este putin mai buna: 8.500 de miliarde de lei vin de la bugetul de stat in contul celor 13.000 de miliarde de lei colectate. De fapt, doar in Timisoara si Lugoj se colecteaza mai multi bani decit se consuma.”Este o situatie care persista de ani de zile, si de fiecare data am atras atentia ca nu este normal si ca trebuie sa discutam de descentralizare. Banii care se produc in Timis trebuie sa ramina aici, cu plata unei cote mai mici pentru bugetul de stat, declara Constantin Ostaficiuc, presedintele Consiliului Judetean Timis. Nu numai localitatile mari au nemultumiri de acest gen. Exista si orasele prospere care primesc mult mai putini bani decit dau la bugetul de stat, dar chiar si comune in aceasta situatie. Nu toate cazurile sunt, insa, nefericite. De exemplu, numai veniturile proprii din impozite si taxe ale comunei doljene Isalnita depasesc bugetul propriu cumulat al altor patru orase din judet. Asezata linga Craiova, pe teritoriul comunei se afla combinatul chimic Doljchim, termocentrale Craiova, precum si alte companii importante, care aduc anual fonduri substantiale in visteria primariei. Autoritatile nu stiu ce sa mai faca cu banii: s-au asfaltat toate drumurile, inclusiv ulitele care duc pe cimp, s-au introdus gaze, se lucreaza la alimentarea cu apa, iar de la anul este programata o investitie de peste 200 de miliarde de lei pentru canalizarea comunei.De cealalta parte se gasesc zonele cu deficit, care primesc de la bugetul de stat mai mult decit platesc. Pe linga nume „consacrate, ca Vaslui, Calarasi, Botosani sau Olt, Iasiul, al doilea judet ca marime din tara, a terminat anul 2004 aproape de deficit. Finantistii locali dau vina pe cheltuielile foarte mari. „La Iasi exista universitati, baze militare, spitale si alte institutii care deservesc intreaga zona a Moldovei. in aceste conditii, cheltuielile legate de functionarea acestora se inregistreaza ca fiind la Iasi, dar sunt de fapt cheltuieli regionale, a subliniat directorul Finantelor Publice Iasi, Victorel Lupu. Discrepantele cele mai mari nu sunt, pina la urma, intre judete. „in mai fiecare caz exista o diferenta uriasa intre municipiul-resedinta si restul localitatilor. in Vilcea, de exemplu, Rimnicu-Vilcea asigura mai mult de 80% din veniturile bugetare ale judetului, iar in cazul Brailei ponderea e de peste 90%, explica Victor Giosan, expert al Institutului pentru Politici Publice (IPP). Exista sute de localitati, indiferent de regiune, unde o buna parte a populatiei traieste din ajutorul social. Comuna ieseana Fintinele, de pilda, are venituri proprii anuale de 28 de milioane de lei, iar primariile mai multor orase din sudul si estul tarii au fost, anul trecut, la un pas de faliment.intrebarea care se pune este ce se va intimpla in cazul unei reale descentralizari financiare. Pentru zonele prospere, problemele actuale ar deveni deodata usor de rezolvat. Pentru cele sarace, insa, criza de azi s-ar transforma in colaps. „Regiunile bogate trebuie sa constientizeze ca rezolvarea a numeroase probleme locale a fost preluata la centru. Suntem pentru descentralizare, insa trebuie sa intelegem cu totii ca asistam la un efort de restructurare la nivel national, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Rominia (AOAR).Si Victor Giosan afirma ca, pe termen scurt, solutia redistribuirii este singura viabila. „Pe termen mediu si lung, trebuie sa se mizeze pe dezvoltarea economica, mai ales in mediul rural, care este o adevarata gaura neagra din punct de vedere economic si fiscal. Nu putem sa ajungem sa avem enclave bogate pe care sa le pazim cu arme de locuitorii din zonele sarace, spune el.
CA
