Ministerul de Finanţe a transmis ANAF, în urmă cu o săptămână, că Antifrauda nu trebuie să verifice dacă taximetriştii impozitează bacşişul şi au registru de bani personali pentru că, tehnic, le este imposibil să respecte aceste prevederi. Alte servicii, cum sunt restaurantele sau hotelurile, mai au de aşteptat, deşi ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a promis că impozitarea bacşişului va fi eliminată până la 1 iunie.
În urmă cu o săptămână, pe 19 mai, conducerea ANAF a transmis Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală ( DGAF) şi direcţiilor regionale de finanţe publice din toată ţara o adresă prin care arată că taximetriştii nu pot înregistra bacşişul pe casele de marcat şi nu trebuie să aibă registre de bani personali. Practic, printr-o circulară, autorităţile scutesc 80.000 de taximetrişti de aplicarea acestor reglementări.
În loc să modifice legislaţia în Monitorul Oficial astfel încât prevederile să fie clare şi uşor de luat la cunoştinţă de către toţi contribuabilii, Finanţele au recurs la o metodă informală, precizându-le autorităţilor de control pe cine trebuie să controleze şi pe cine nu. Modalitatea găsită de minister pentru a rezolva problema este cu atât mai discutabilă cu cât însuşi ministrul de Finanţe a anunţat că, de la 1 iunie, impozitarea bacşişului şi folosirea registrului de bani personali vor fi abrogate. Deocamdată nu au fost aprobate şi publicate în Monitorul Oficial niciun fel de modificări, cu toate că până la data anunţată mai sunt câteva zile.
Adresa trimisă ANAF este un răspuns dat de Ministerul de Finanţe la solicitarea Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) referitoare la registrul de bani personali şi impozitarea bacşişului în cazul activităţii de taxi.
Solicitarea COTAR, din 23 aprilie, trimisă ministerului arată că „aparatele de marcat montate în prezent pe cele 80.000 de autovehicule ce desfăşoară activitatea de taximetrie în toată ţara nu sunt prevăzute cu tastatură, astfel că şoferul nu poate elibera un bon fiscal distinct pentru o anumită sumă de bani primită ca bacşiş”. Prin urmare, confederaţia a cerut ministerului să explice cum trebuie să procedeze pentru a respecta OUG 8/2015.
Răspunsul Finanţelor a venit după aproape o lună: „Aparatele de marcat fiscale destinate activităţii de taximetrie sunt case de marcat cu structură închisă, realizate numai în sistem unitar, care includ un taximetru prin intermediul căruia se măsoară timpul şi distanţa parcursă şi care calculează automat sumele datorate de client. Astfel, aparatele de marcat fiscale destinate activităţii de taximetrie se află în imposibilitate tehnică, confirmată prin avizele tehnice eliberate de instituţia abilitată în domeniu, de a emite bonuri fiscale pentru sumele încasate cu titlu de bacşiş, situaţie în care taximetriştilor nu le este opozabilă obligaţia prevăzută de art 2^2 din PUG 28/1999, repectiv de a emite un bon distinct pentru eventualul bacşiş încasat.”
În adresa trimisă ANAF, ministerul precizează că „operatorilor economici care desfăşoară activitate în regim de taxi nu le este opozabilă obligaţia de a constitui registrul de bani persoanli şi de a asigura înregistrarea sumelor de bani deţinute de personalul acestora, respectiv de taximestrist.”
Potrivit modificărilor şi completărilor aduse OUG 28/1999 prin art I din OUG 8/2015, la art 4 alin 12 lit i), operatorii economici care au obligaţia de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale sunt obligaţi la ora începerii programului să asigure înregistrarea sumelor deţinute de personalul care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurlor sau de prestare a serviciilor, într-un registru de bani personali. Orice sumă înregistrată în registrul de bani personali, în plus faţă de sumele înregistrare la ora începerii programului, nu reprezintă sume justificate, tocmai pentru a evita înregistrarea bacşişului în registrul de bani personali pe parcusrsul programului şi evitarea fiscalizării lui. Tot prin OUG 8/2015 a fost reglementată impozitarea bacşişului şi evidenţierea sa pe un bon fiscal distinct.