Acest „Vertij al inovaţiei” în plină formare – o reală preocupare, având în vedere dinamica schimbătoare a peisajului de afaceri actual şi incertitudinea legată de alegerea celei mai bune căi de urmat – îndeamnă liderii să regândească modalităţile de a obţine creştere. Însă mulţi directori par să se adapteze acestei complexităţi, explorând oportunităţi de inovaţie noi şi uneori neaşteptate. „Inovatorii trebuie să dea dovadă de rezistenţă, altfel riscă să rămână în urmă. Schimbarea a devenit o constantă şi observăm că liderii se bazează tot mai mult pe abordări neconvenţionale ale inovaţiei pentru a declanşa creşterea”, a declarat Beth Comstock, vicepreşedinte senior şi director de marketing al GE. Barometrul a fost comandat de GE şi realizat de firma independentă de cercetare şi consultanţă StrategyOne pentru a analiza percepţia liderilor de afaceri din întreaga lume asupra factorilor determinanţi şi obstacolelor în calea inovaţiei, precum şi modul în care aceste percepţii influenţează strategiile. Anul acesta, GE şi-a extins studiul prin includerea unui număr de peste 3.000 de directori executivi de rang superior din 25 de ţări, toţi fiind implicaţi direct în strategia de inovaţie şi în procesul decizional al companiei.
Riscul politicilor protecţioniste
Se pare că mulţi directori sunt nehotărâţi în privinţa celei mai bune modalităţi de a se adapta mediului de afaceri în schimbare. În efortul de reducere a acestui risc pentru companiile lor şi economiile locale, mulţi dintre ei reacţionează prin adoptarea tendinţelor protecţioniste. In context, 71% dintre directori au precizat că autorităţile din ţara lor ar trebui să acorde prioritate promovării inovaţiei interne, nu celei importate, în timp ce tot 71% au precizat că autorităţile respective ar trebui de fapt să deschidă mai mult pieţele şi să promoveze inovaţia şi investiţiile importate. În mod paradoxal, se constată o suprapunere de 53% între aceste două opinii opuse. Directorii din Mexic (80%), India (56%) şi Brazilia (50%) erau mai degrabă dispuşi să promoveze atât politicile de piaţă deschisă, cât şi cele de piaţă închisă în vederea îmbunătăţirii inovaţiei. „De la începutul crizei financiare globale, eram îngrijoraţi că volatilitatea economică va afecta consensul care susţine comerţul internaţional liber şi deschis. Raportul de astăzi sugerează că şi liderilor de afaceri le este uneori greu să reziste chemării ispititoare a protecţionismului,” a declarat Karan Bhatia, vicepreşedinte şi consilier superior privind Politicile şi afacerile guvernamentale globale pentru GE.
Dincolo de inovaţia de produse
Dacă inovaţiile incrementale şi cele de produse au fost în trecut principalii factori determinanţi ai creşterii pentru companii, inovaţia privind modelele de afaceri devine tot mai importantă în calea spre succes. Inovaţia unui nou model poate oferi companiilor o modalitate mai puţin riscantă şi cu mai multe resurse de a înţelege mai bine clienţii şi de a-i câştiga prin metode tradiţionale, cum ar fi dezvoltarea de produse noi. 52% consideră că dezvoltarea unor noi modele de afaceri va contribui cel mai mult la evoluţia performanţelor companiilor, adică o creştere de şase procente faţă de modul în care a contribuit în trecut la portofoliul lor de inovaţii.  În timp ce directorii de la nivel global raportează o reducere a investiţiilor private, Germania şi SUA au înregistrat creştere.
Colaborarea ca avantaj competitiv
Colaborarea între companii se transformă într-o metodă de evitare a concurenţei şi de generare a veniturilor, în special pe pieţele emergente. Şi totuşi, chiar dacă puterea parteneriatului este recunoscută la nivel global, lipsa unei protecţii eficiente a proprietăţii intelectuale, a încrederii şi atragerea angajaţilor de către concurenţă pun bariere în calea acţiunii. 87% sunt convinşi că societatea lor ar putea avea mai mult succes în inovaţie prin parteneriate şi colaborare, în timp ce 68% dintre respondenţi declară că au dezvoltat sau îmbunătăţit deja un produs în parteneriat cu alţii. Germania, China, Brazilia şi Suedia au cea mai vastă experienţă în domeniul parteneriatelor. Printre principalele motive de colaborare cu alte companii se numără accesul la tehnologii (79%) şi pieţe noi (79%); în timp ce aproximativ 64% au menţionat ca obstacole lipsa de confidenţialitate sau protecţie a proprietăţii intelectuale, urmate de încredere (47%) şi teama de atragere a angajaţilor de către concurenţă (45%). 
Autorităţile încurajează dezvoltarea mediului inovator
Liderii de afaceri globali sunt îngrijoraţi deoarece mediile de politici afectează inovaţia, prin urmare fac apel la autorii de politici să creeze cadre de stabile şi mai încurajatoare pentru a contribui la îmbunătăţirea inovaţiei pe pieţe şi dincolo de graniţe. Conform directorilor intervievați, protejarea intereselor de afaceri – talent, cunoştinţe, PI (proprietate intelectuală) – şi eliminarea barierelor în calea politicilor – birocraţia, supra-reglementarea – sunt elemente cheie care stimulează dezvoltarea inovaţiei. Percepţiile companiilor privind mediul de politici din propria ţară au devenit mai nefavorabile în majoritatea ţărilor incluse în studiu, în special în Suedia, Israel, Turcia, Arabia Saudită şi Canada. India, însă, prezintă îmbunătăţiri substanţiale (nouă procente).
La întrebarea privind principalele priorităţi pe care ar trebui să se concentreze autorităţile pentru a susţine inovaţia, cele mai stringente s-au dovedit a fi educaţia (50%), combaterea birocraţiei (48%) şi protejarea secretelor comerciale (41%) – în special în Mexic şi Brazilia.
Specialiştii potriviţi, în locurile potrivite
S-a constatat în mod constant faptul că specialiştii reprezintă o preocupare critică pentru liderii în inovaţie din întreaga lume, deoarece competenţele creative şi tehnice ale forţei de muncă sunt considerate esenţiale pentru deblocarea potenţialului de inovaţie. Există numeroase preocupări privind pregătirea forţei de muncă (de exemplu, studiile) şi accesul la specialişti (de exemplu, mobilitatea transfrontalieră, retenţia, atragerea angajaţilor de către concurenţă), companiile încercând să găsească omul potrivit pentru locul de muncă potrivit şi să stabilească abilităţile adecvate necesare pentru a face faţă astăzi nevoilor economice de mâine. O mai bună aliniere a sistemului educaţional la nevoile companiilor reprezintă o prioritate importantă pentru companii, 81% considerând că se numără printre cele mai importante patru preocupări; totuşi, Coreea de Sud a fost o excepţie clară, doar 47% considerând că aceasta reprezintă o importantă prioritate pentru afaceri. 55% dintre respondenţi – cu şase procente mai puţin decât anul trecut – au indicat că universităţile şi şcolile asigură un model educaţional solid pentru liderii inovatori de mâine. 41% consideră că restricţiile privind accesul la specialişti străini sunt tot mai numeroase, având un impact negativ asupra capacităţii companiei de a inova.