Dezmoștenirea în România. Cine poate fi exclus de la moștenire și în ce condiții?
Dezmoștenirea este o formă juridică prin care o persoană poate fi exclusă de la moștenirea unei averi, total sau parțial, în baza unui testament.
Deși libertatea testatorului este considerabilă, Codul civil impune anumite limite, menite să protejeze anumiți moștenitori.
Pentru ca o dezmoștenire să fie valabilă, este necesar un testament, întrucât, conform articolului 1074 din Codul civil, dezmoștenirea este definită ca „dispoziția testamentară prin care testatorul îi înlătură de la moștenire, în tot sau în parte, pe unul sau mai mulți dintre moștenitorii săi legali”.
În lipsa unui testament, averea se va împărți conform regulilor moștenirii legale, iar dezmoștenirea nu poate opera.
Dezmoștenirea poate fi formulată în mod direct – de exemplu, testatorul precizează în testament că un anumit moștenitor nu va primi nimic – sau indirect, prin desemnarea altor beneficiari care să primească întreaga avere.
Cine poate fi dezmoștenit complet?
Testatorul are libertatea de a-și alege beneficiarii moștenirii, însă această libertate este limitată în cazul moștenitorilor rezervatari.
Frații, surorile, verii sau alte rude colaterale nu beneficiază de protecție legală și pot fi dezmoșteniți complet, fără ca testamentul să fie afectat de restricții impuse de lege, explică LegalBadger.
Cine NU poate fi dezmoștenit în totalitate?
Codul civil protejează anumite categorii de moștenitori, numiți „moștenitori rezervatari”, care nu pot fi excluși complet din moștenire. Aceștia sunt:
- Soțul supraviețuitor
- Descendenții defunctului (copiii, nepoții, strănepoții)
- Ascendenții privilegiați (părinții defunctului)
Acești moștenitori au dreptul la o cotă minimă din moștenire, numită rezervă succesorală, care reprezintă jumătate din partea pe care ar fi primit-o conform regulilor moștenirii legale.
Potrivit articolului 1088 din Codul civil, dacă această cotă nu este respectată, moștenitorii rezervatari au dreptul de a cere în instanță reîntregirea rezervei.
De ce motive ai nevoie pentru a dezmoșteni pe cineva?
Spre deosebire de nedemnitatea succesorală, care intervine în cazuri grave (cum ar fi comiterea unei infracțiuni împotriva defunctului), dezmoștenirea nu necesită o justificare legală. Testatorul poate decide să excludă un moștenitor din motive personale, fără ca acesta să fi comis vreo faptă reprobabilă.
Dacă nu faci parte din categoria moștenitorilor rezervatari, testatorul te poate dezmoșteni complet, iar legea nu îți oferă niciun mijloc de contestare.
Pe de altă parte, dacă ai calitatea de moștenitor rezervatar, dreptul tău la moștenire este protejat prin lege, iar testamentul nu te poate exclude în totalitate.
