Țeapa anului 2024! Un român a pierdut 12.000 de euro în criptomonede

Un român a pierdut 12.000 de euro în criptomonede, după ce a primit un mesaj care îl anunța că cineva i-a accesat portofelul electronic. El s-a panicat și a sunat la numărul indicat în mesaj. Persoanele care au răspuns la telefon s-au prezentat ca fiind reprezentanți ai aplicației.

Bărbatul a vorbit cu aceștia timp de o oră. Ei l-au convins să urmeze mai mulți pași, explicându-i că trebuie să își creeze un nou portofel virtual pe o aplicație mai sigură. El a povestit că și-a făcut acel cont și a transferat, cu ajutorul lor, o parte din criptomonedele pe care le avea.

Abia după ce și-a dat seama că criptomonedele au dispărut și că nimeni nu îi mai răspundea la telefon, a înțeles că fusese înșelat.

„M-am speriat, am apelat la numărul de telefon din acel SMS. Cei care au răspuns la telefon s-au prezentat ca fiind din partea aplicației. Mi s-a transmis faptul că trebuie să îmi fac un nou portofel virtual pe o aplicație mai securizată. Mi-am făcut acel cont. Am transferat alături de ei o parte din criptomonedele pe care le dețineam”, a povestit victima la TV.

La ce trebuie să fim atenți pentru a nu păți la fel?

Pentru a evita astfel de situații, specialiștii în tranzacționarea criptomonedelor spun că nu trebuie să oferim parola contului, codurile de autentificare în doi pași de la aplicații precum Google Authenticator sau fraza de securitate („side phrase”), care ar trebui să fie cunoscută doar de noi.

Polițiștii avertizează că astfel de înșelătorii devin tot mai frecvente. Un raport Chainalysis arată că, doar în acest an, hackerii au furat criptomonede în valoare de 1,3 miliarde de dolari la nivel mondial.

Infractorii folosesc o metodă numită „înșelătorii de investiții” pentru a atrage victime. Aceasta presupune ca aceștia să pretindă că sunt reprezentanți ai unor companii cunoscute, cum ar fi firme de stat, companii private, servicii de curierat sau bănci, pentru a convinge oamenii să investească în produse sau fonduri de investiții false.

„O metodă prin care infractorii își atrag victime este investment scams / investment frauds, practică ce implică asumarea identității reprezentanților unor companii de stat, companii private, firme de curierat sau instituții bancare de renume, cu scopul de a determina oamenii să investească în produse sau fonduri de investiții false”, a spus purtătoarea de cuvânt a IPJ Sibiu.

Potrivit directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), trebuie să fim foarte atenți la mesajele pe care le primim pe aplicații de mesagerie sau pe platforme de social media. Din cauza inteligenței artificiale și automatizării activităților infracționale, aceste mesaje par din ce în ce mai credibile, mai bine adaptate și foarte bine gândite pentru profilul nostru de utilizator.