Rămâi fără bani în cont. ING Bank atrage atenția asupra unui nou tip de fraudă
Rămâi fără bani în cont. ING a avertizat că escrocii digitali au revenit și apelează la un truc nou, numit „phone spoofing„, prin care falsifică numerele de telefon pentru a părea că sună din partea băncii, poliției sau chiar BNR-ului. ING a explicat cum funcționează această metodă și a oferit sfaturi despre cum să te protejezi de ea.
Instituția a explicat cum acționează aceștia. Potrivit ING, vei primi un apel de la un „angajat” care îți va spune că ți-a fost aprobat un credit, chiar dacă tu nu ai solicitat așa ceva. Persoana respectivă te va încuraja să cauți numărul de telefon pe internet, pentru a verifica autenticitatea acestuia. Tu vei insista că nu ai aplicat pentru niciun credit, iar atunci, interlocutorul îți va spune că datele tale au fost compromise și că vei primi în scurt timp un apel din partea poliției pentru a primi ajutor.
Această tehnologie pune în pericol imaginea unor persoane publice și este frecvent utilizată pentru a promova oferte „incredibile” și oportunități de investiții sau îmbogățire rapidă.
Fraudatorii încurajează angajații companiilor să se înregistreze pe diverse platforme, pentru a putea ulterior prelua controlul asupra conturilor lor.
Așadar, cum îți dai seama că ceva nu este în regulă? Potrivit ING:
- Poliția nu te va ruga niciodată prin telefon să le oferi ajutor.
- Totul se întâmplă rapid. Te grăbesc ca să nu ai timp să devii sceptic.
Cum te protejezi?
Închide apelul și sună direct la numărul oficial de pe cardul tău bancar. Astfel, vei constata că reprezentanții băncii nu au cunoștință despre apelul anterior.
Această schemă este concepută pentru a înșela, dar tu poți evita capcana rămânând atent. Fii precaut, verifică întotdeauna identitatea apelantului sunând înapoi la sursa oficială și nu te lăsa păcălit de numere care doar „par” legitime.
Metodele de fraudă evoluează
Analiza rapoartelor ACFE din ultimul deceniu arată o evoluție constantă atât a tipologiilor de fraudă, cât și a metodelor utilizate pentru detectarea acestora. Tot mai des, infractorii apelează la atacuri cibernetice sofisticate, cum ar fi ransomware-ul și escrocheriile bazate pe tehnologii avansate.
În plus, utilizarea inteligenței artificiale în fraudele financiare și crearea de identități false prin tehnici deepfake îngreunează identificarea și atribuirea responsabilității, determinând companiile să adopte soluții de monitorizare în timp real. În paralel, metodele tradiționale de fraudă – deturnarea fondurilor, falsificarea documentelor sau conflictele de interese – rămân relevante, fiind adaptate la noile realități economice și tehnologice. Mai multe puteți citi aici.
