Sunt cei care, vorba unei reclame, fac treaba să meargă. De cele mai multe ori, preferă să rămână în spatele scenei, lăsându-şi şefii în lumina reflectoarelor. La o adică, însă, pot trage şi cortina.
Se întâmplă de multe ori ca la seminarii, congrese sau conferinţe de presă, miniştrii să paseze responsabilitatea abordării unor subiecte subalternilor. Asta nici pentru că membrii Guvernului sunt prea ocupaţi, nici pentru că se consideră prea importanţi pentru a discuta detalii. Motivul este cu totul altul: în majoritatea cazurilor, cei din eşalonul doi ştiu mult mai bine cum funcţionează şi cât costă o unitate mobilă de descarcerare, ce materiale şi în ce cantităţi se folosesc la reabilitarea unui drum naţional ori ce putere calorică are huila din Valea Jiului.
Sunt oamenii care stau în umbra miniştrilor, cei care se ocupă efectiv de problemele unui domeniu, cei care caută cu adevărat soluţii. Uneori, reuşesc, şi, în general, atunci toate creditele şi le arogă demnitarul. Alteori, dau greş şi atunci pot pune în pericol cariere politice construite cu grijă. Un exemplu destul de bun ar putea fi cazul Monica Iacob-Ridzi – fostul ministru a pretins că erorile subalternilor au dus la demisia ei. Cert este un lucru – sunt mult mai rezistenţi şi, paradoxal, mult mai puternici decât temporarii lor şefi.
„Managerii experimentaţi şi dedicaţi reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse ale oricărei organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale“, spune Carmen Moraru, director general al Direcţiei Generale Marketing şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Turismului (MT). Începând din 1992, ea a lucrat, cu o singură pauză (din august 2006 până în ianuarie 2008), în MT (sub numeroasele forme de organizare pe care le-a cunoscut această instituţie), unde, din 1998, se ocupă de promovarea turismului. Deşi a lucrat cu nouă miniştri, de la Agathon până la Udrea, Carmen Moraru sugerează că, totuşi, vechimea nu e totul: „Când ne referim la experienţă, trebuie să analizăm ce face managerul cu experienţa pe care a acumulat-o“.
Stăpâna drumurilor
Dorina Tiron, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), cea care ţine în mână infrastructura rutieră din România, crede că, într-adevăr, există probleme în ceea ce priveşte personalul din administraţia centrală. „Suntem într-o criză fantastică de specialişti. La noi nu se ştie cum se lucrează pe proiecte sau cum se respectă contractele. Problema este că nu există bani nici pentru atragerea celor perfomanţi care lucrează la privat, nici pentru şcolarizarea şi perfecţionarea celor deja existenţi“, consideră ea.
Dorina Tiron crede că stabilitatea în funcţii este esenţială pentru rezultatele pe care le obţine un minister. „Nu spun asta pentru că mi-e teamă că o să-mi pierd poziţia. Eu vin din sistem şi mă voi întoarce în sistem. Însă ar fi bine ca în locul meu să vină un specialist cu experienţă“, afirmă ea.
Secretarul general este unul dintre cei mai importanţi şi, în acelaşi timp, cei mai „invizibili“ angajaţi ai unui minister. El coordonează activitatea tuturor departamentelor instituţiei, pe la el trec toate hârtiile, el asigură legătura cu administraţia centrală şi cu cea locală. Este ideal, în acest caz, un om cu experienţă în domeniu. La Ministerul Finanţelor, de pildă, secretar general este, din 1997, Ioan Nicolescu, care lucrează în instituţie din 1971. Surse din mediul de afaceri ne-au spus că, mai în glumă, mai în serios, se spune că acesta este cel care conduce cu adevărat ministerul. Şi la Agricultură secretarul general are o vechime de invidiat în instituţie – aproape 22 de ani. Miron Moldovan a fost, înainte de a ajunge în această poziţie, şef serviciu şi, apoi, director general în cadrul ministerului, lucrând sub mai mult de 15 miniştri. Se spune că, după demisia lui Ilie Sârbu, o bună parte din responsabilităţile instituţiei i-au revenit.
Las moştenire secretar de stat
Se întâmplă uneori ca, în ciuda tendinţei de a înlocui în bloc demnitarii pe criterii exclusiv politice, şefii partidelor să îşi dea seama că au mai mult de câştigat dacă îi păstrează. Este, de exemplu, cazul lui Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor. A ajuns aici în 1987, în 1990 a devenit director general, iar în 2001 a fost promovat secretar de stat. În 2005, noua guvernare l-a „exilat“ la Banca Naţională, dar în 2009 a fost rechemat la Finanţe, unde a redevenit secretar de stat. Deşi sprijinit de PSD, nu a avut soarta omologilor săi atunci când social-democraţii au părăsit coaliţia.
Gherghina spune că nu se simte, în niciun caz, de neînlocuit. „Eu nu trebuie decât să-mi fac treaba pe partea de buget. Ceilalţi îşi fac fiecare treaba lor. Este un aparat întreg fără de care ministrul nu s-ar putea descurca şi e important să funcţioneze cât mai bine“, explică el. Oficialul consideră că stabilitatea managerilor e foarte importantă într-o instituţie publică. „Cum ar fi să vină, de fiecare dată când se schimbă Guvernul, persoane fără experienţă în funcţiile de conducere?“, se întreabă el. În ciuda celor două decenii petrecute la Finanţe, Gherghina afirmă că, acum, locul său de bază este la BNR, unde se va întoarce la finalul mandatului, oricând va fi acela.
Părintele SMURD a prins trei guverne
A venit în România să studieze medicina şi n-a mai plecat. Sirianul Raed Arafat, devenit între timp cetăţean român, a pus bazele serviciului de urgenţă SMURD (întâi la Târgu-Mureş, mai apoi extins în aproape toată ţara), contribuind, în acest fel, la salvarea a mii de vieţi. În august 2007, a fost numit subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii din cabinetul condus pe atunci de Călin Popescu-Tăriceanu, având drept sarcină medicina de urgenţă. Arafat se numără printre foarte puţinii ocupanţi ai unor funcţii politice care nu au fost demişi nici după alegerile din noiembrie 2008, nici după recenta destrămare a coaliţiei de guvernare.
Surse din lumea medicală spun că sunt şanse destul de mari ca, indiferent de ce se va întâmpla cu Guvernul Boc 2, proaspăt numitul secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, doctorul Adrian Streinu Cercel, să rămână în funcţie. Imaginea de profesionist a lui Streinu Cercel este cvasi-impecabilă. În plus, el are experienţă în domeniu, ocupând, începând cu 1988, diverse funcţii în cadrul instituţiei – consilier al ministrului, director general al Direcţiei de Medicină Preventivă şi Promovare a Sănătăţii sau preşedinte al Comisiei Naţionale de Luptă anti-SIDA. De altfel, se pare că ministrul interimar Adriean Videanu i-a dat lui Streinu Cercel puteri aproape depline la Sănătate.
„Ar fi ideal să utilizezi cum trebuie experienţa pe care au acumulat-o cei care au lucrat perioade lungi în anumite instituţii“, crede secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan. Din păcate, spune el, la schimbarea unui guvern nu se înlocuiesc din funcţie doar miniştrii şi secretarii de stat, ci, de multe ori, şi secretarul general şi directorii sunt rotiţi, transferaţi sau retrogradaţi pe criterii politice.
„Asta îi face pe cei mai buni să plece din sistem. În alte părţi, este altfel. Nicolas Sarkozy, de exemplu, foloseşte experienţa şi competenţa foştilor miniştri pentru elaborarea de programe şi proiecte în diverse domenii“, adaugă Pârvan.
Cel mai probabil, va mai trece mult timp până să vedem generalizate astfel de gesturi de normalitate şi în România. Până atunci, însă, trebuie să ne mulţumim cu cele câteva cazuri excepţionale în care profesionalismul a reuşit să învingă criteriile politicianiste. Şi poate că ar trebui să ne uităm cu mai multă simpatie spre unii dintre cei care au rezistat ani buni într-o funcţie de management la stat. Deşi pare greu de crezut, nu întotdeauna au făcut-o pentru privilegii.
Există un aparat întreg în spate, fără de care ministrul nu s-ar putea descurca, şi e important să funcţioneze cât mai bine.
Gheorghe Gherghina, secretar de stat MFP
0,22 mil. persoane lucrează în prezent în administraţia centrală (ministere, agenţii şi structurile teritoriale ale acestora), cu 37% mai mult decât în 2004
CARMEN MORARU
Director general, dir. gen. Marketing şi Rel. Internaţionale în Min. Turismului. Experienţă: 15 ani şi nouă miniştri
GHEORGHE GHERGHINA
Secretar de stat Ministerul Finanţelor. Experienţă: 18 ani în MFP, din care cinci ca secretar de stat, patru ani la BNR
DORINA TIRON
Director general CNADNR Experienţă în funcţie: 3 ani în trei mandate diferite, plus opt ani director în cadrul sucursalelor CNADNR
RAED ARAFAT
Subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, pentru medicina de urgenţă. A ocupat aceeaşi funcţie în trei cabinete diferite
MIRON MOLDOVAN
Secretar general al Ministerului Agriculturii. Are 22 de ani experienţă în instituţie şi a lucrat cu mai mult de 15 miniştri
CONSTANTIN AXINIA
Subsecretar de stat în Transporturi pe infrastructura feroviară. A lucrat 22 de ani în CFR şi a fost director naţional şi regional
