Este posibil ca telefonul președintelui francez Emmanuel Macron să fi fost controlat de serviciile de spionaj marocane prin programul tehnologic Pegasus. Revelaţia a fost făcută de cotidianul Le Monde, care a explicat că în 2019 în afara preşedintelui ar fi fost vizați premierul francez de atunci Edouard Philippe și alţi 14 miniștri ai guvernului său.

Acestea sunt ultimele dezvăluiri ale anchetei desfășurată de organizația pariziană non-profit Forbidden Stories împreună cu Amnesty International: spyware-ul Pegasus, produs de compania israeliană NSO pentru agenţiile de informații, ar fi putut fi folosit de guvernele represive pentru a spiona sute de jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și disidenți politici, precum și manageri și politicieni din întreaga lume, arată Il Sore24ore. 

 Atacul asupra telefonului lui Macron

„Dacă faptele ar fi confirmate, este evident că ar fi foarte grav. Va fi făcută lumină asupra acestor dezvăluiri de presă”, a declarat purtătorul de cuvânt de la Palatul Elysee, în timp ce în Franța sistemul judiciar lucrează deja pentru a clarifica situaţia. „Numărul lui Macron şi cele ale miniștrilor francezi se afla pe lista celor selectate de un serviciu de securitate al statului marocan care utilizează spyware-ul Pegasus pentru un potențial hacking”, a explicat Laurent Richard, directorul Forbidden Stories.

„Am găsit aceste numere de telefon însă, evident, nu am putut efectua o investigație tehnică pe telefonul lui Macron” pentru a verifica dacă a fost infectat de software și, prin urmare, „nu ştim încă dacă președintele a fost cu adevărat spionat, însă ceea ce este sigur e că a existat un interes în a face acest lucru” – a adăugat Richard.

 Alarma lansată de Comisia Europeană

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a exprimat ferm cu privire la problema care ar implica unele guverne europene, inclusiv cel al Ungariei. „Folosirea programelor de spionaj pentru controlul jurnaliștilor este total inacceptabilă. Ceea ce citim este contrar oricărui tip de regulă pe care o avem în Uniunea Europeană”, a spus Ursula von der Leyen, comentând zvonurile despre implicarea unor guverne în monitorizarea activităților jurnaliștilor și opozanților. „Totul trebuie verificat cu atenție, dar spionarea mass-mediei este complet inacceptabilă: libertatea presei este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii”.

Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a explicat că Comisia a început să se intereseze de această situaţie: „Începem să strângem informații pentru a înțelege cum poate fi utilizată aplicația. Pentru a verifica soliditatea informațiilor vom folosi mai multe surse, de la cele judiciare, la autoritățile pentru protecția datelor. Dacă este adevărat, ar fi inacceptabil”.

Organizația non-profit Forbidden Stories a reușit să obțină date privind peste 50 de mii de numere de telefon mobil pe care le-a analizat cu ajutorul experților de la CitizenLab de la Universitatea din Toronto. Apoi le-a împărtășit cu 17 mari grupuri media internaționale, demonstrând astfel că peste o mie de persoane din cel puțin 50 de țări au fost selectate pentru a fi monitorizate: printre acestea – potrivit Washington Post, unul dintre ziarele implicate în operațiune – se află peste 600 de politicieni și oficiali guvernamentali, mai mulți șefi de stat, cel puțin 65 de directori de companii, 85 de activiști pentru drepturile omului și cel puțin 189 de jurnaliști de la Associated Press, Reuters, CNN, Al-Jazeera, New York Times, Wall Street Journal, Le Monde, Financial Times și alte ziare importante.

Din ultimele dezvăluiri reiese că printre posibilele ținte ale hackerilor se află cel puțin trei președinți și trei șefi de guvern în funcție, șapte foști prim-miniștri și suveranul Marocului. Pe lângă Macron, lista îi include pe fostul prim-ministru belgian Charles Michel, actual președinte al Consiliului European; pe președintele irakian Barham Salih; pe președintele sud-african Cyril Ramaphosa; prim-ministrul pakistanez Imran Khan; pe premierul Egiptului, Mostafa Madbouly și cel al Marocului, Saad-Eddine El Othmani. Prezenți sunt și câţiva foști prim-miniștri, inclusiv cel al Libanului, Saad Hariri, și cel al Ugandei, Ruhakana Rugunda. Lista este completată de regele Marocului Mohammed al VI-lea, de fostul președinte al Mexicului, Felipe Calderon, și de diplomatul american Robert Malley, fost negociator șef la masa acordului nuclear iranian în iulie 2005.

Pe listă se mai află membrii familiei lui Jamal Kashoggi, jurnalistul saudit ucis la Istanbul de asasinii din Riad în 2018, și Cecilio Pineda Birto, un jurnalist mexican ucis în 2017.

 Implicarea guvernelor

Compania NSO, susținută de guvernul israelian, a reiterat că vinde doar „agențiilor guvernamentale controlate”, negând că ar avea acces la datele clienților săi. Printre acești clienți s-ar afla şi 11 state: Arabia Saudită, Azerbaidjan, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, India, Kazahstan, Maroc, Mexic, Rwanda, Togo și Ungaria.

Potrivit site-ului de anchetă maghiar Direkt36, care a participat la analizarea datelor, în Ungaria au fost spionaţi peste 300 de jurnaliști, avocați, manageri și oponenți ai prim-ministrului Viktor Orban. Cu toate acestea, guvernul de la Budapesta a negat orice implicare.

„Spyware-ul NSO este o armă aflată la dispoziţia guvernelor represive care doresc să reducă la tăcere jurnaliștii, să atace activiștii și să anuleze disidența, punând în pericol nenumărate vieți umane”, a declarat secretarul general al Amnesty, Agnes Callamard, denunțând „lipsa totală de reguli în industria supravegherii tehnologice”.