Firma Video Arts a fost creata in Anglia, la sfarsitul deceniului al saselea al acestui secol, de catre un grup de artisti care au profitat de doua dintre slabiciunile firii umane: interesul starnit de tot ceea ce fac persoanele renumite in lumea artistica si usurinta de a accepta critica, daca este facuta cu umor. John Cleese, un comic englez foarte cunoscut la vremea aceea, a avut ideea geniala de a transpune pe casete video scenete cu caracter educativ, inspirat din activitatea de zi cu zi a oamenilor, exploatand efectele produse de prezentarea intr-o maniera umoristica a problemelor organizationale sau a defectelor comportamentale. Rezultatele au fost miraculoase, dovada stand faptul ca, in numai cativa ani, a fost creata o adevarata industrie de casete cu caracter educativ.
Angajatii carora le-au fost prezentate filmuletele in cadrul programelor de instruire sau de perfectionare s-au dovedit mult mai receptivi la schimbare (in sensul dorit de organizatie), datorita acestui mod amuzant de corijare a problemelor sau defectelor, mai eficace decat metodele traditionale de invatare. Initial, „lectiile” video prezentate au cuprins tematici de baza, dar de mare actualitate la data respectiva. De exemplu, cum trebuie sa se comporte un agent de vanzari care merge zilnic de la un client la altul, in ciuda tuturor problemelor de care se loveste: cum poate sa le recunoasca nevoile, cum trebuie sa ia initiativa tranzactiei, sa prezinte beneficiul produsului sau serviciului oferit si cum e mai bine sa „rostogoleasca” tranzactia pentru a putea obtine semnarea contractului sau punerea la punct a unui plan de viitor. Creatorii acestor casete incercau sa-i ajute pe cei pusi sa le vizioneze sa inteleaga faptele si sa le ofere cateva solutii posibil de aplicat sau adaptat in practica.
Noul procedeu de invatare a prins repede, datorita succesului de care se bucura actorul in societatea londoneza, si s-a extins cu rapiditate in toate colturile lumii, fiind promovat de firmele care-si extindeau activitatea dincolo de granitele Angliei. Firma Video Arts este acum cotata la Bursa din Londra, fiind considerata numarul unu pe plan mondial in acest domeniu. Casetele sale sunt utilizate in 44 de tari, Romania devenind, in urma cu foarte putin timp, una dintre ele. Dreptul de utilizare a fost obtinut de o firma de consultanta in resurse umane, Amadeus Rom Consultants. Produsele promovate de dl Alexander Fuhrmann nu sunt cunoscute de „publicul” angajat din firmele noastre. Deocamdata, doar companiile multinationale, care sunt familiarizate cu metoda, manifesta interes pentru achizitionarea casetelor sau pentru pachetul integral de training asociat acestora. „Clientii nostri sunt in general firmele care au trainer in-house. Avantajul folosirii lor de catre specialistii interni de instruire este dat de faptul ca acestia pot scoate in evidenta mai usor anumite probleme – explica dl Alexander Fuhrmann. In plus, un trainer intern poate contribui mai usor la crearea unei identitati, la constientizarea culturii firmei si a viziunii acesteia. Este recomandabila insa colaborarea acestora cu firmele specializate in resurse umane, deoarece exista pericolul ca angajatii sa gaseasca tot felul de motive pentru a se sustrage sau a trata cu superficialitate pregatirea. Pe de alta parte, acestia au o experienta mult mai vasta, acumulata pe parcursul colaborarii cu nenumarate alte companii, fapt care conduce la transferul unor informatii si practici mult mai bogate si mai interesante.”
Casetele sunt doar instrumente ajutatoare pentru trainer, la fel ca si pentru consultantii de la firma Amadeus Rom Consultans, solicitati pentru programele de instruire. Trainerul intern primeste in plus un manual care-l ajuta sa-si structureze pregatirea, iar cursantilor li se inmaneaza un manual care este, in acelati timp, si caiet. Ei isi pot nota elementele ce-i intereseaza si pot folosi suportul informativ ulterior instruirii, pentru rezolvarea sau lamurirea unor aspecte concrete din activitatea lor. Studiile efectuate asupra acestui sistem de instruire au aratat ca impactul asupra angajatilor este mult mai mare, deoarece sunt implicate mai multe simturi si este mult mai intens solicitata atentia, prin participarea afectiva a cursantilor la „povestea” prezentata pe ecranul televizorului.
Din gama extrem de bogata de subiecte realizate de Video Arts, doar cateva sunt cautate in Romania, frecventa subiectelor solicitate ilustrand problemele cu care se confrunta aici managerii in gestionarea resurselor umane: pregatirea specialistilor pentru vanzari; formarea managerilor (organizarea activitatii, abordarea cu prioritate a anumitor aspecte de pe agenda zilnica de lucru, adoptarea deciziilor, negocierea, delegarea responsabilitatii etc.); nevoile curente ale unui manager de nivel mediu (coordonarea grupurilor, conducerea sedintelor, administrarea resurselor etc.). Temele abordate de actorii englezi sunt focalizate asupra unor fenomene general valabile in domeniul raporturilor de munca sau al relatiilor sociale. Companiile care au un personal numeros si care dispun de resurse financiare pot solicita firmei engleze Video Arts chiar si realizarea unor casete cu subiecte personalizate. Costurile fiind insa destul de mari pentru „exclusivitati”, utilitatea investitiei trebuie analizata cu multa atentie.