Televiziunea Romana sta pe o saltea de bani. Este cea mai interesanta concluzie (legata de bani, fireste) ce rezulta din Raportul de activitate al Consiliului de Administratie al Societatii Romane de Televiziune (SRTV) pe anul 2002, depus recent in Parlament. "Salteaua de bani" numara la sfarsitul anului trecut 182,9 miliarde lei, reprezentand profitul net al institutiei. In valoare nominala, acesta a inregistrat o crestere cu 81% fata de cel inregistrat in anul 2001. In termeni reali, profitul
Televiziunea Romana sta pe o saltea de bani. Este cea mai interesanta concluzie (legata de bani, fireste) ce rezulta din Raportul de activitate al Consiliului de Administratie al Societatii Romane de Televiziune (SRTV) pe anul 2002, depus recent in Parlament. „Salteaua de bani” numara la sfarsitul anului trecut 182,9 miliarde lei, reprezentand profitul net al institutiei. In valoare nominala, acesta a inregistrat o crestere cu 81% fata de cel inregistrat in anul 2001. In termeni reali, profitul pe 2002 a fost de 5,5 milioane dolari (calculat la un curs mediu de 33.055,4 lei pentru un dolar). Daca raportam aceasta suma la piata de publicitate TV de anul trecut (aproximativ 72 milioane dolari) si daca tinem cont de dificultatile financiare prin care au trecut televiziunile private, putem spune ca SRTV s-a aflat intr-o forma excelenta de sanatate.
Veniturile totale ale SRTV s-au ridicat la 2.568,5 miliarde lei (aproximativ 77,7 milioane dolari). Din aceasta suma, veniturile din exploatare au fost de 2.498,9 miliarde lei, restul reprezentand venituri financiare (rezultate din diferenta de curs valutar, venituri din dobanzi). Principala sursa la veniturile din exploatare au fost abonamentele: 1.648,4 miliarde lei (aproximativ 49 milioane dolari, la cursul mediu amintit mai sus). Cifra reprezinta 66% din veniturile din exploatare. Conform raportului, la sfarsitul anului 2002 erau inregistrati 3.224.447 abonati persoane fizice si 55.448 persoane juridice. Procentajul de colectare a fost de 83% pentru persoanele fizice si de 70% pentru persoanele juridice. In total au existat 550.000 de restantieri, din care 532.000 au fost persoane fizice. Fata de anul 2001, numarul total de platitori in 2002 s-a redus cu 81.862 de persoane.
SRTV a inregistrat venituri din publicitate in valoare de 367,6 miliarde lei. In valoare nominala, aceasta inseamna o crestere cu 45% fata de 2001. Venitul din publicitate a reprezentat 14,7% din veniturile din exploatare ale televiziunii. In termeni reali, veniturile publicitare au fost de 11,1 milioane dolari, reprezentand o crestere cu 28% fata de anul precedent. Dupa cum se constata, impactul restrictionarii publicitatii stabilit in Legea audiovizualului nu a avut efecte negative asupra vanzarilor de publicitate. SRTV si asociatul sau ARBOmedia Bucuresti au stiut sa depaseasca acest moment delicat, fiind in continuare un jucator important pe piata de publicitate. (Spre disperarea televiziunilor private.)
Cheltuielile din exploatare au fost de 2.307,6 miliarde lei. Din acestea, 371,6 miliarde lei au reprezentat salariile brute (cu o pondere de 16%), iar 15,2 miliarde lei au fost conventiile civile. Cheltuielile cu lucrarile si serviciile prestate la terti au fost de 1.549,8 miliarde lei (67,2%).
Din pacate, nu sunt detaliate in acest raport cheltuielile cu achizitionarea de programe ale SRTV. Acest capitol este inexistent. Ar fi fost normal ca televiziunea publica sa prezinte situatia detaliata a cheltuielilor (si sponsorizarilor) efectuate pentru organizarea Festivalului Cerbul de Aur, de exemplu, pentru achizitionarea de pachete de filme, transmisiuni sportive (Campionatul Mondial de Fotbal) si a emisiunilor de divertisment precum „Surprize, surprize”, „Iarta-ma” si „Ploaia de stele”, pe care le cumpara de la Prime Time World, compania lui Valeriu Lazarov. Motivul ca aceste contracte incheiate cu terti au clauze de confidentialitate si ca n-ar putea fi date publicitatii sau inserate in raport nu tine, pentru ca aceste afaceri sunt facute de SRTV pe banii abonatilor.
Atata timp cat in raport nu sunt precizate aceste detalii, va exista mereu suspiciunea unor „sifonari de bani”. Pentru ca, orice s-ar spune, cu banii sai de la „saltea”, Televiziunea Romana este o „vaca de muls” demna de toata atentia! Este cel putin ciudat sa gasim la alineatul rezervat „cheltuielilor cu lucrari si servicii prestate de terti” un termen demn de interes: „licente programe”. Tocmai acestuia trebuia sa-i fie precizata si detaliata valoarea. Din nefericire, este aruncat la gramada, intr-o enumerare ce mai contine „abonamente pentru presa scrisa”, tichete de masa si salubrizare… In rest, TVR sta bine pe salteaua doldora de bani.