Doar Antena 3 şi Realitatea TV acordă importanţă campaniei electorale în grila lor de programe, restul televiziunilor comerciale şi cele publice ignorând subiectul, reiese din ultimul studiu Active Watch. Traian Băsescu este cel mai vizibil şi cel mai criticat dintre candidaţi. Şefii de campanie se plâng, însă, că televiziunile îi şantajează şi le semnarea unor contracte de publicitate în schimbul difuzării de ştiri.

În perioada 23–29 octombrie, ActiveWatch a analizat principalele ediţii de ştiri difuzate de posturile Antena 1, Antena 3, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV şi TVR 1. În acelaşi interval, au fost urmărite şi analizate principalele emisiuni de dezbatere cu caracter electoral difuzate de posturile Antena 3 („Ştirea Zilei”), Realitatea TV („Ora de foc”) şi TVR 1 („Tu decizi pentru România”).

În urma unei analize preliminarii a modului în care se reflectă campania electorală în media, reies două tendinţe majore:

– Antena 3 şi Realitatea Tv sunt singurele posturi de televiziune care acordă importanţă canditaţilor la preşedinţie, celelalte posturi comerciale, alături de televiziunea publică, având o atitudine apatică faţă de subiect. În prima săptămână de campanie, Antena 3 a prezentat 28 de ştiri legate de acest subiect, Realiatea TV 18, iar celelalte posturi au acoperit la un nivel neglijabil subiectul.

– Din cei 12 candidaţi înscrişi oficial în cursă, Traian Băsescu, Mircea Geaoană, Crin Antonescu şi Sorin Oprescu sunt prezentaţi cu prioritate, actualul preşedinte fiind cel mai criticat dintre candidaţi, atât de jurnalişti, cât şi de contracandidaţi sau alte părţi. În perioada realizării studiului, Traian Băsescu a apărut de 53 de ori la televizor, în 13 cazuri fiind aspru criticat, Geoană de 33 de ori, Crin Antonescu de 27 de ori, iar Sorin Oprescu de 18 ori.

A fi sau a nu fi linşaj mediatic: cazul Traian Băsescu

În cadrul emisiunilor politice, se diferenţiază două tipuri de situaţii, în funcţie de forma în care se aud vocile invitaţilor, candidaţilor şi moderatorilor. Sunt situaţii când discuţiile cu candidaţii electorali seamănă cu o şezătoare în care se suprapun voci multe şi stridente, în care mesajul se pierde, şi situaţii în care moderatorul este excedat de temperamentul sau mesajul condidatului.

„Aş putea folosi termenul de linşaj mediatic în cazul lui Traian Băsescu, dar nu ştiu de la ce nivel de critică şi remărci tendenţioase putem folosi termenul linşaj, aşa că las la latitudinea jurnaliştilor să decidă dacă îl vor folosi sau nu”, a spus Mircea Toma de la Agenţia de Monitorizare a Presei. Actualul preşedinte este singurul dintre candidaţi care a fost criticat atât la Antena 1 şi Antena 3, cât şi la Realitatea TV, nu doar de contracandidaţi sau invitaţi, ci şi de jurnalişti.

„De altfel, şi Realitatea TV are derapaje din perspectiva normelor profesionale: ziaristul sau editorul îşi exprimă un punct de vedere critic faţă de candidat în situaţii în care ar fi trebuit să aibă un ton neutru, ca moderator sau ştirist. Cu menţiunea că la Realitatea TV critica este distribuită în mod egal între toţi candidaţii”, a completat Toma.

Care referendum?

În general, jurnaliştii sunt puţin sau deloc interesaţi de programele candidaţilor şi redau, cu predilecţie, atacuri şi declaraţii conflictuale între candidaţi. „O tendinţă predominantă este absenţa temelor de program ca fenomen general în discuţiile electorale, limitate la conflictele dintre candidaţi. Nu ştim ce vor ei să facă dacă vor deveni preşedinţi. Televiziunile au o datorie publică să informeze cu privire la programele de guvernare, pentru că altfel se votează în necunoştinţă de cauză şi în acest caz alegerile nu pot fi considerate corecte”, a subliniat Cristian Pârvulescu de la Pro Democraţia.

Referendumul care se presupune că va avea loc în aceeaşi zi cu alegerile pentru preşedinţie nu este aproape deloc mediatizat. „Care referendum? Este un referendum la mişto, scrieţi că asta este poziţia instituţiei pe care o reprezint”, a spus Mircea Toma, mai în glumă, mai în serios.

Contracte de publicitate pentru ştiri

Reprezentanţii partidelor politice la dezbatere au atras atenţia asupra faptului că banii şi jocurile de influenţă reprezintă singurele criterii pe care televiziunile le iau în considerare când vine vorba de acordarea spaţiului pe stică în scopuri electorale. „TVR a refuzat, de exemplu, să tragă la sorţi orele la care fiecare candidat va apărea la TV şi a ales în mod subiectiv. Am fost de multe ori ameninţaţi sau intimidaţi cu texte de genul “De mâine, nu mai aveţi direct pentru că aşa am primit indicaţii de la patronat, tot de la TVR”, a spus reprezentanta lui Sorin Oprescu, Anca Alexandrescu. Aceasta a atras atenţia asupra faptului că televiziunile îşi numesc emisiunile de dezbateri emisiuni electorale” şi prezintă în ce formă doresc ei informaţia.

Dacă nu vine Băsescu la dezbatere, nu vine nici Geoană

Sunt, de asemenea, cazuri când un reprezentant al unui candidat spune că nu vrea să intre în dezbatere cu anumiţi oameni, şi atunci acestora le este retrasă invitaţia. De exemplu, Pro TV şi Antena 1 au anunţat că vor face săptămâna viitoare o dezbatere cu toţi candidaţii la preşedinţie, însă planul a fost contramandat pentru că actualul preşedinte refuză să participe la o asemenea dezbatere şi Geoană spune că dacă nu participă Traian Băsescu nu vine nici el.

„Totul stă în bani”

„În cazul televiziunilor locale, ni s-a îmtâmplat să fim asediaţi cu telefoane pentru a ni se propune contracte de publicitate pentru a difuza imagini de la conferinţa de presă a domnului Sorin Oprescu în diferite oraşe din provincie. Postul Tele M din Oradea şi alte posturi din Prahova au avut o astfel de atitudine. Ni s-au solicitat contracte de 69.000 de RON la Oradea pentru a prezenta o conferinţă de presă şi pentru a-l invita pe candidat în două emisiuni după conferinţă”, a povestit Anca Alexandrescu.

Reprezentanta PNL Adriana Săftoiu, prezentă de asemenea la evenimentul de miercuri,  a declarat că, aşa cum vede ea lucrurile, totul stă în bani. „Banii sunt cei care duc la decizii de acest gen, de care îmi povestiţi, tot banii sunt cei care determină televiziunile să prezinte partea de scandal din campanie şi nu programele de guvernare. Ne mirăm că se întâmplă aşa, dar cu siguranţă din studiile lor reiese că oamenii nu vor să se uite la genul acesta de emisiuni. Dacă ar face rating, nu s-ar mai pune problema aşa”, a spus Săftoiu la întâlnire.