De la Tip-Top Minitop incoace, Abracadabra s-a mutat de la TVR la ProTv si concureaza acum cu Kiki Riki Miki de la Televiziunea Nationala. Competitia din fiecare duminica dimineata, chiar in acelasi interval orar, este stransa, asa cum reiese din datele de audienta furnizate de AGB Data Research. Segmentul vizat: copiii cu varste intre sase si treisprezece ani. Singurele diferentieri apar in cazul concursurilor, unde dificultatea intrebarilor este corespunzatoare nivelului de cunostinte ale unei
De la Tip-Top Minitop incoace, Abracadabra s-a mutat de la TVR la ProTv si concureaza acum cu Kiki Riki Miki de la Televiziunea Nationala. Competitia din fiecare duminica dimineata, chiar in acelasi interval orar, este stransa, asa cum reiese din datele de audienta furnizate de AGB Data Research. Segmentul vizat: copiii cu varste intre sase si treisprezece ani. Singurele diferentieri apar in cazul concursurilor, unde dificultatea intrebarilor este corespunzatoare nivelului de cunostinte ale unei anumite clase de studii.
Fiecare dintre cele doua televiziuni se mandreste cu vedetele sale tinere: Abramburica, Abramburici si Iulia (care interpreteaza „Inima de tiganca”) la ProTv si, respectiv, Jojo si echipa ei, la TVR. Structura emisiunilor si modul in care fiecare producator intelege nevoile copiilor difera semnificativ. Ceea ce conteaza este feedback-ul prin scrisori: micii telespectatori impartasesc evenimente din viata care isi pot gasi locul in buletinele de stiri, fac sugestii, comentarii. De fapt, ei sunt cei mai duri judecatori a tot ceea ce se intampla pe micul ecran. Ghidati dupa principiile insusite din lumea basmelor, ei sanctioneaza ce considera a fi o nedreptate si corijeaza comportamentele reprezentantilor lor.
Grupul-tinta al emisiunii SuperAbracadabra este format in special din copiii cu o familie tanara, inchegata, care traieste viata in ritm alert, dupa cum afirma Razvan Jurca, copywriter.
E bine sa fii
vedeta la tv
Abracadabra s-a infiintat acum trei ani, de Pasti. Denumirea actuala exista incepand cu grila din septembrie si a fost rodul intalnirii dintre noile stelute si „abracadabristii” batrani, de optsprezece ani. Atunci, cei mici au preluat emisiunea si s-au gandit sa o transforme intr-o superemisiune.
Magicianul, Marian Ralea, se ocupa de conceptia intregului spectacol cu diverse rubrici: stiri pentru copii, concursuri interactive de cultura generala, filme-serial de fictiune realizate dupa povestile clasice si moderne, precum si concursuri de fidelitate si perspicacitate. Urmeaza un film american, „Fiica Oceanului”.
De doua ori pe an au loc preselectii pentru stelutele Abracadabra, la care se prezinta foarte multi copii (intre patru si paisprezece ani), dintre care cei considerati mai interesanti participa la concursuri, sunt trimisi pentru a face figuratie in filme si pot deveni stelute, adica minivedete. Promovarea etapelor dureaza in medie sase luni, juriul alegandu-i pe copii in functie de calitati: recita cu expresivitate o poezie, stiu sa cante foarte bine, sa danseze si au prezenta de spirit.
Toti cei care participa la preselectie primesc un punctaj, iar cei mai buni sunt avansati. Ceilalti copii raman in baza de date si, pe masura trecerii timpului, participa la filmari.
Din miile de veniti la preselectii, doar 250 trec de probe si sunt impresariati de compania Show-Biz casting si impresariat, dupa cum declara directorul general Cristian Rotaru. Parintii negociaza si semneaza cu aceasta firma contracte individuale, care prevad supravegherea atenta a copiilor si varsarea intr-un cont a sumei confidentiale la care au acces. Statutul de vedeta, chiar si cel de steluta, este unul care avantajeaza, spune Razvan Jurca. Astfel Abramburica este mai putin motivata material decat Andreea Esca.
Dupa depasirea varstei limita de treisprezece-paisprezece ani, cei mai talentati ajung la „Generatia Pro”, cum sunt Mica si Radu, care prezinta aceasta emisiune.
Costumele sunt create la Janine, iar recuzita apartine studiourilor MediaPro de la Buftea. Premiile concursurilor care nu sunt organizate de sponsori sunt oferite de realizatori.
Pentru fiecare copil, emisiunea este un prilej de joaca, afirma Ana Maria Ghilezan, director de PR la ProTv; la varste atat de fragede nu se munceste din datorie. De aceea, de multe ori regizorul nici nu ii anunta pe copii ca se filmeaza. Copiii stiu sa lucreze cu camera, lor „le iese o dubla din prima” si fac joc de camera. Au o marja de improvizatie si se cunosc intre ei, astfel ca ajung sa se acopere daca uita o replica.
Publicitatea prin concursurile pentru copii are cel mai bun impact cand este prezenta chiar in cadrul emisiunilor cu aceeasi tinta. Sponsorii organizeaza concursuri cu premii, la care participa copiii preselectati.
Emisiunea este mai scumpa decat un buletin de stiri si mai ieftina decat un talk-show.
Interactivitatea
este formula noua
La Televiziunea Romana se produce Kiki Riki Miki, dintr-un buget deosebit de mic, dar cu profituri reprezentative. Oana Ionescu, producator, marturiseste ca emisiunea a fost conceputa pentru a demonopoliza piata produselor media destinate copiilor. Ideea a putut fi concretizata dupa desprinderea departamentului sau de cel de divertisment, fapt care a permis axarea pe o latura educativa. Accentul se muta de la traditionala imagine a copilului-vedeta, micul geniu care canta si danseaza, la cea a copilului cu hobby-uri si preocupari deosebite.
Jocul de cuvinte care da numele magazinului duminical provine dintr-un calambur specific varstei, el fiind ales din mai multe variante, in urma voturilor exprimate de copii. Fiecare cuvant hazliu desemneaza un personaj: Kiki – o pisica, Riki – un papagal, Miki – un caine. Ei au si o ruda apropiata, Cah, monstrul de gunoaie.
Jojo, prezentatoarea blonda a emisiunii, are 18 ani si este o fosta membra a formatiei de muzica U-nite. Imaginea ei energica si simpatica i-a fost favorabila. Ea este inconjurata de alti copii, care mostenesc experienta parintilor in domeniul micului ecran. Echipa propriu-zisa este formata din opt adulti si 12 copii.
Comunicarea cu telespectatorii este o formula inedita: emisiunea se realizeaza in direct, cu participarea copiilor din fata micului ecran, prin concursuri telefonice si alte modalitati. Ideile destepte sunt capacitate in cadrul rubricii astfel intitulate; „mini-enciclopedia” propune informatii usor de retinut, atentia si memoria sunt verificate in intrebarile concursurilor, iar premiile sunt adaptate pe cat posibil domeniului respectiv. Ele sunt oferite de sponsori sau sunt cumparate de producatori. Prin e-mail (kids.news@tvr.ro), orice copil care are ceva de impartasit celorlalti poate produce un reportaj in cadrul clubului „2000 de prieteni”. O fotografie este suficienta, dar exista si cazuri in care o ehipa de filmare vine „la locul faptei”.
Costumele prezentatorilor sunt chiar propriile lor haine, multe dintre decoruri fiind alese tot de ei. A fi vedeta la tv nu este usor, pentru ca prezentatorii au obligatii scolare ca toti ceilalti de varsta lor. Ei inteleg munca si ca pe o datorie si apreciaza faptul ca li se cuvine ceva in schimb.
Spoturile publicitare transmise nu aduc incasari directe, deoarece acesti bani revin postului. Ideea de a vinde imaginea Kiki Riki Miki prin alte mijloace, reviste, casete video etc. nu a putut fi materializata.
Poate ca in viitor vor mai exista si alte productii care sa imbunatateasca nivelul calitativ al programelor pentru copii. Pana atunci, cei mici se multumesc cu ceea ce li se ofera. In cazul in care lucrurile raman neschimbate.
Decalogul publicitatii pentru jucarii
1. Copilul are dreptul la informare corecta asupra performantelor si pretului jucariei.
2. In realizarea si transmiterea mesajelor publicitare, trebuie sa se tina cont de impactul educativ, emotional, social, cognitiv pe care aceste reclame le pot avea asupra dezvoltarii si maturizarii copilului.
3. Mesajul publicitar nu trebuie sa fie inselator, accentuandu-se prin el performante ale jucariei care in realitate nu pot fi atinse (sunete, miscari, forme, culori etc.).
4. Daca o jucarie este vanduta sub forma de piese care trebuie asamblate, ea nu trebuie prezentata, in reclama, ca fiind gata de folosire imediat dupa cumparare; uneori operatiunea de asamblare poate fi dificila si de lunga durata.
5. In cazul in care jucaria are accesorii (piese, baterii), acestea trebuie sa fie clar precizate, atat pe ambalajul produsului, cat si in cadrul reclamei.r
6. Grupa de varsta pentru care jucaria este fabricata trebuie sa fie precizata in orice forma de mesaj publicitar.r
7. Jucaria nu trebuie prezentata intr-o situatie de joc potential periculoasa pentru sanatatea sau chiar pentru viata copilului.r
8. Folosirea unei jucarii poate cere indemanare, obtinuta printr-o practica indelungata; acest lucru trebuie clar precizat in promovarea produsului.r
9. Copilul nu trebuie supus nici unei presiuni de vanzare, care sa-l determine sa ceara imperativ cumpararea jucariei. Nici o reclama nu trebuie sa sugereze ca un copil devine mai bun, mai popular printre colegi cumparand aceasta jucarie.r
10. Daca o campanie de publicitate pentru o jucarie este insotita de un concurs cu premii, accentul in cadrul reclamei trebuie pus pe produs, nu pe premiile ce pot fi obtinute.r
Sursa: Asociatia Producatorilor de Jocuri, Jucarii si Ornamente din Romaniar
r
Oana Simina Vasilescu