A doua Românie creată peste hotare a dus la creşterea numărului de posturi TV dedicate diasporei. Pe lângă imagine, ele încearcă să atragă clienţii de publicitate locali.
Realitatea-Caţavencu lucrează la înfiinţarea unui studio local în Spania, probabil la Madrid, alăturându-se astfel grupului de posturi care vizează diaspora. „Studioul va avea dublu scop: în primă fază, să transmită informaţii de acolo pentru Realitatea TV, iar apoi să producă un program local, de circa 15 minute“, explică Sorin Enache, general manager al grupului. Pentru lansarea studioului, estimată pentru începutul lui 2008, vor fi necesare investiţii de circa 200.000-300.000 de euro, care vor fi recuperate în circa doi ani din încasările din publicitate şi din onorariile de la operatori.
Ca prim pas, Enache negociază cu doi operatori de top din Spania – de cablu şi DTH – pentru ca postul din România să intre în oferta lor de programe. Chiar dacă postul se recepţionează deja în străinătate prin satelit şi internet, managementul poartă aceste discuţii pentru ca el să fie vizionat legal, pentru a vinde publicitate. „Programul, inclusiv publicitatea, va fi vizionat integral de românii din Spania. Pentru cele 15 minute de program local vom vinde publicitate targetată, poate chiar românilor cu afaceri acolo“, susţine Sorin Enache. El consideră că lansarea studioului are în primul rând raţiuni editoriale, de informare, şi mai apoi comerciale. „Vrem să dăm ştiri pentru şi despre români şi de aceea căutăm să ne acoperim costurile pentru proiectul acesta“, conchide Enache. Iniţiativa de a oferi informaţii adresate diasporei nu este nouă, grupurile Media Pro, Intact şi SRTV având deja fiecare câte un astfel de post. TVR Internaţional a apărut în 1995, cu rolul de a promova în lume imaginea ţării şi de a informa în legătură cu politica României. În prezent, el difuzează programe de pe celelalte canale ale SRTV, precum şi emisiuni create special, în care se interacţionează. Grila de toamnă vine cu noi astfel de emisiuni, la care adaugă un flux continuu de ştiri. Un program similar are şi Pro TV Internaţional, care reuneşte emisiunile de pe canalele marca Pro cu cele create special pentru diaspora. Românii din străinătate sunt interesaţi de ştiri, divertisment, ficţiune şi sport, dar mai ales de programe dedicate, spune Doina Gradea, directorul executiv al postului. Pe de altă parte, Antena Internaţional adună cele mai valoroase producţii ale posturilor TV Intact, în special ştiri, talk-show-uri şi divertisment.
Distribuţia asigură supravieţuirea televiziunilor
Posturile comerciale pentru diaspora supravieţuiesc, în general, din distribuţie (60%) şi publicitate (40%). „În cazul Pro TV Internaţional, aproximativ 85% din venituri provin din distribuţie“, afirmă Gradea. Iniţial, distribuţia posturilor se făcea doar prin satelit, mai ales în Europa, dar ulterior ea s-a extins şi prin DTH, cablu şi internet. Posturile nu înregistrează venituri spectaculoase din publicitate. Cele mai interesate să se promoveze sunt firmele din străinătate, furnizori de servicii şi produse pentru românii din diaspora. Pe lângă acestea, mai sunt şi companiile autohtone care îşi distribuie produsele în afara ţării (ape minerale, vinuri).
Dacă în prezent posturile pentru diaspora există mai mult din raţiuni de imagine pentru trust, pe viitor, ele vor putea avea un cuvânt de spus pe plan politic. Potrivit analistului politic Cristian Preda, aprecierile politice sunt determinate de canalele de comunicare, dar punerea în practică depinde de capacitatea de a vota. „Numărul de români care au acces la vot în străinătate este redus la câteva zeci de mii. Apariţia unui post pentru diaspora nu e corelată politic decât dacă accesul la urne ar fi facilitat, dacă s-ar pune la punct sistemul de vot“, conchide Preda.
Poteniaţli clienţi de publicitate
Posturile de televiziune dedicate diasporei capătă importanţă în strategia grupurilor de media locale, în contextul în care numărul românilor care locuiesc sau lucrează peste hotare este în creştere. Din cauza lipsei datelor oficiale şi a imposibilităţii realizării unei statistici în cazul persoanelor care lucrează „la negru“, numărul românilor din străinătate poate fi doar estimat, variind între două şi patru milioane.
Firmele românilor prezenţi peste hotare pot deveni clienţi de publicitate ai televiziunilor din România. Anul trecut, au fost monitorizate câteva zeci de mii de firme înfiinţate în ţările europene. În Italia, de exemplu, românii au înfiinţat anul trecut peste 17.000 de companii, în timp ce în Spania, circa o mie de conaţionali au investit în firme între şapte şi zece milioane de euro. În general, românii fac afaceri în construcţii, comerţ, transporturi, producţie.
