Per ansamblu, nivelul de încredere a revenit la valoarea înregistrată în urmă cu un an (indicele compozit este 110). Această scădere are loc după cinci creșteri consecutive raportate de ultimele ediții ale studiului. 
Pesimismul directorilor executivi, cu precădere în partea de nord a Europei Centrale, este determinat de temerea că actuala criză a datoriilor suverane s-ar putea agrava, deteriorând astfel în continuare economiile din regiune, în următoarele 6 – 12 luni.
Potrivit studiului, numai 16% dintre respondenți sunt optimiști în privința perspectivelor economice generale în următoarele șase luni. În același timp, 43% dintre ei cred că situația se va deteriora în viitorul apropiat.
Cu toate acestea, ca și la edițiile anterioare, opinia directorilor executivi diferă semnificativ de la țară la țară. Încă de la izbucnirea crizei globale, Europa Centrală s-a împărțit în două tabere în privința perspectivelor economice. Nordul regiunii (Polonia, Cehia, Slovacia) a fost în general mai optimist. În același timp, țările din sud (Ungaria, România și Croația) s-au arătat în permanență mai prudente.
Pesimism accentuat în Nord
Totodată, optimismul economiilor din nord a fost afectat semnificativ. Aceste țări se bazează foarte mult pe industria prelucrătoare și pe exporturile în Europa de Vest. Drept rezultat, ele sunt cel mai afectate de problemele crizei europene a datoriilor suverane. Respondenții din Polonia sunt cu precădere afectați de situație. Indicele de încredere al țării a revenit la nivelul înregistrat la prima ediție (septembrie 2009). Până acum, directorii din Polonia au fost cei mai optimiști dintre participanții la studiu. 
În prezent, doar 10% dintre ei se așteaptă la reluarea angajărilor la companiile pe care le conduc, față de 36% la ediția din iunie. Nivelul de optimism s-a diminuat și în ceea ce privește veniturile din vânzări anticipate pentru anul viitor, o pondere de 62% previzionând acum venituri în creștere, față de 85%, în luna iunie.
În Cehia, deteriorarea încrederii este evidentă la fiecare răspuns din chestionar. Peste un sfert dintre directorii executivi chestionați (27%) se așteaptă la venituri reduse, față de 16% în iunie. Perspectivele privind personalul sunt împărțite în mod egal între cei care se așteaptă la o creștere, respectiv o scădere în următoarele 12 luni (27%).
Dintre toate țările incluse în studiu, Slovacia s-a evidențiat prin cea mai accentuată deteriorare a sentimentului privind perspectivele economiei naționale. În luna iunie, 84% dintre respondenți erau optimiști, dar acum doar 12% se mai așteaptă la o schimbare pozitivă. În mod similar, dacă în luna iunie nimeni nu se aștepta la scăderi în economie, acum 52% dintre directorii executivi preconizează un declin. Se remarcă totuși o creștere ușoară a ponderii de respondenți care consideră că finanțarea bancară este mai ușor accesibilă (de la 81% în luna iunie, la 88%).
Perspectivă prudentă, dar stabilă în Sud
Dacă încrederea s-a diminuat semnificativ în țările din nord, la sud scăderea a fost mai lentă. Directorii executivi din Croația au devenit mai prudenți în privința creditării bancare, 64% dintre ei spunând că o astfel de finanțare este ușor de accesat, față de 83% la ediția din iunie. În același timp, a crescut ponderea celor care consideră că termenii de plată a creanțelor se prelungesc în mod ‘nerezonabil’: 70%, față de 53% în urmă cu șase luni.
Cu toate acestea, croații sunt mai optimiști față de restul țărilor implicate în studiu în ceea ce privește perspectivele financiare ale companiilor pe care le conduc, planurile de lansare de noi produse și servicii, precum și nivelul angajărilor pe următoarele 12 luni.
În Ungaria se observă cea mai importantă schimbare de atitudine în privința veniturilor anticipate din vânzări, în următoarele 12 luni. În iunie, 63% dintre respondenți mizau pe creștere, față de 29%, în prezent. Majoritatea participanților (57%) spun că nivelul vânzărilor va rămâne neschimbat.
Totodată, directorii executivi din Ungaria sunt optimiști în ceea ce privește angajările, deși majoritatea (60%) preconizează că personalul va rămâne relativ neschimbat în următorul an. Ungaria este, de asemenea, cea de-a doua țară după Slovacia care are perspective stabile în ceea ce privește cheltuielile de capital pe următoarele 12 luni.
Directorii români, cei mai pesimiști privind companiile lor
În România, așteptările directorilor executivi în privința economiei în următoarele șase luni au rămas relativ neschimbate față de ediția anterioară a studiului. Eșantionul din România a oferit în mare răspunsuri neutre comparativ cu restul țărilor participante. Cu toate acestea, directorii români sunt cei mai pesimiști în ceea ce privește perspectivele financiare ale companiilor lor. Se continuă astfel tendința remarcată la edițiile anterioare, ponderea de optimiști coborând de la 63% (T3 2010) la 48% (T2 2011), respectiv 31% acum. Pe de altă parte, din studiu reiese și o schimbare importantă în ceea ce privește așteptările de creștere a veniturilor din vânzări și a planurilor de achiziții pe următoarele 12 luni.
În mod evident, accentuarea crizei datoriilor suverane din Europa și a incertitudinii de la nivel global provoacă schimbări considerabile la nivelul încrederii în regiunea nordică din Europa Centrală. Acest lucru aliniază de fapt țările respective la statele din sud, care au fost în mod evident mai prudente în cursul ultimelor luni.
Per ansamblu, rezultatele studiului indică o scădere îngrijorătoare a încrederii din regiune, pentru prima dată de la lansarea indicelui, în trimestrul patru din 2009.
Zone economice speciale
Chestionarul de la această ediție a inclus și o serie de întrebări cu privire la zonele economice speciale, urmărind să identifice importanța ajutorului public în planurile de investiții din anumite teritorii, în opinia directorilor executivi chestionați.
Aproape toți participanții (99%) spun că ajutorul de stat nu a fost un factor decisiv la momentul realizării de investiții în trecut. De asemenea, doar 8% dintre ei consideră că ajutorul de stat s-a dovedit foarte important în cazul unei investiții anterioare.
În același timp, 67% au indicat că ajutorul de stat nu a fost luat deloc în calcul.
Industria prelucrătoare este prima care ia în calcul un astfel de ajutor, 37% dintre reprezentanții acestui domeniu raportând că au avut acest lucru în vedere în cazul unei investiții anterioare. Urmează industria de retail / comerț (22%) și energie și resurse (15%).
Peste o treime dintre respondenți (38%) spun că ajutorul public ar fi unul dintre factorii luați în calcul la momentul realizării unei investiții noi pe viitor.
În Cehia și Polonia, majoritatea participanților la studiu (67%, respectiv 62%) consideră că posibilitatea de a dispune de un astfel de ajutor ar putea fi unul dintre factorii de decizie la selectarea locului de realizare a unei investiții viitoare. Numai 27% dintre omologii din Croația, Slovacia și România sunt de aceeași părere.
Industria prelucrătoare este prima care ar putea lua în calcul un astfel de sprijin la momentul realizării unei investiții noi (60% dintre respondenți).
Deloitte a publicat prima ediție a studiului Business Sentiment Index în septembrie 2009, iar a doua în decembrie 2009.
Eșantionul include aproximativ 200 de companii din rândul celor mai mari companii din regiune.