Daca in sectorul comertului, inclusiv hoteluri si restaurante, rata de crestere in perioada 1990 - 1999 a fost de 2,6 ori, in industrie ea a fost de 19,8 ori, insa cu diferente mari pe structuri: in industria metalurgica a fost de 11,9 ori, iar in domeniul editurilor, poligrafiei si inregistrarilor pe suporti de 151 de ori. Trebuie sa invatam sa comunicam la mare distantaAu aparut noi domenii de activitate si s-au dezvoltat unele care aveau initial o importanta redusa in registrul economic: tran
Daca in sectorul comertului, inclusiv hoteluri si restaurante, rata de crestere in perioada 1990 – 1999 a fost de 2,6 ori, in industrie ea a fost de 19,8 ori, insa cu diferente mari pe structuri: in industria metalurgica a fost de 11,9 ori, iar in domeniul editurilor, poligrafiei si inregistrarilor pe suporti de 151 de ori.
Trebuie sa invatam sa comunicam la mare distanta
Au aparut noi domenii de activitate si s-au dezvoltat unele care aveau initial o importanta redusa in registrul economic: tranzactiile imobiliare, activitatile juridice, de contabilitate si revizie contabila, studiile de piata si consultanta pentru afaceri si management, publicitatea, jocurile de noroc, activitatile de intermediere de comert cu ridicata. La acestea s-a adaugat dezvoltarea retelelor de prestari de servicii pentru populatie – restaurante, baruri, cafenele etc. -, a agentiilor de turism, posturilor private de radio si televiziune, agentiilor de presa, telefoniei mobile, editurilor etc. In ultimul timp au inceput sa se dezvolte foarte mult si activitatile din domeniul informatic legate de realizarea programelor informatice, prelucrarea datelor si intretinerea echipamentelor de calcul.
Luand in considerare indicele de crestere a investitiilor in economia romaneasca din ultimul deceniu, sectorul de comunicatii si tehnologia informatiei se situeaza pe locul al doilea, dupa activitatile financiare, bancare si de asigurari (cu un indice de crestere de 25,5 ori mai mare fata de 1990). Piata de servicii informatice a avut o crestere semnificativa, atingand in anul 2000 cifra de 38 milioane USD, ceea ce reprezinta 10% din valoarea totala inregistrata de piata IT, valoare apropiata de media tarilor din Europa Centrala si de Est (12,3%).
In ultimii zece ani, sectorul telecomunicatiilor a fost unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, atragand intre 30 si 50% din totalul investitiilor straine directe.
Modelul profesional al omului contemporan se suprapune in mare parte cu imaginea beneficiarului tehnologiilor informatice si de comunicare specifice tuturor economiilor competitive. Primele zece tari informatizate din lume reprezinta 80% din piata mondiala, in timp ce ultimele tari din lista celor 55 (Romania aflandu-se pe locul 48) reprezinta la un loc sub 1%. De aceea este important ca un numar cat mai mare de persoane sa dobandeasca si sa aiba abilitatile necesare pentru a trai si munci in societatea acestui inceput de mileniu.
Cei mai multi bani se fac in timpul liber
Date fiind resursele deosebit de bogate si variate de care dispune Romania – peisaj pitoresc, traditii locale puternice, patrimoniu cultural original etc. si posibilitatile de dezvoltare in domenii conexe constructii, parcuri de distractie, restaurari de monumente istorice etc. turismul poate oferi mari posibilitati de ocupare a fortei de munca. Din pacate, datele statistice inregistreaza in ultimul deceniu o scadere a locurilor de munca. Daca in 1990 in hoteluri si restaurante erau ocupati circa 195 mii salariati, la inceputul acestui an numarul lor ajunsese la 110 mii. si in domeniul agentiilor de turism s-a inregistrat o scadere. Astfel, daca in 1998 numarul angajatilor inregistrati era de 2.985, in 1999 a scazut la 2.805 salariati, iar in 2000 se inregistrau doar 2.370 de angajati.
Evaluarea potentialului turistic si a industriei turistice, corelata cu programele de finantare si planurile de investitii care urmeaza sa se realizeze, sugereaza ca turismul poate deveni un puternic sector economic in Romania, competitiv pe plan international, prin finalizarea rapida a privatizarii si ridicarea nivelului de pregatire si perfectionare a fortei de munca.
Economie dezvoltata fara servicii multe nu se poate
Potrivit prognozelor elaborate de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP), se estimeaza ca vor avea ritmuri ridicate de crestere mai ales serviciile de transport si comert – direct conditionate de cresterea volumului de activitate din industrie si constructii. Principalele modificari in structura populatiei ocupate preconizate pentru urmatorii ani se refera la trecerea persoanelor disponibilizate din sectorul de stat in sectorul privat al intreprinderilor mici si mijlocii, in special in sectorul serviciilor.
In politica deschiderii pietei serviciilor, sunt prevazute masuri de privatizare a serviciilor de transport marfa si de calatori. Dezvoltarea sectorului privat in transporturile rutiere de marfa si de calatori va conduce la crearea de noi locuri de munca. Externalizarea unor activitati de reparatii, de salubrizare a vagoanelor, de aprovizionare cu materiale, de vagon restaurant, de vanzare a biletelor de calatorie la calea ferata si de reparatii si intretinere drumuri creeaza posibilitatea dezvoltarii si modernizarii acestor servicii si, implicit, aparitia de noi locuri de munca.
Angajatii nostri muncesc fara tragere de inima
Romania a inregistreaza un nivel foarte scazut al productivitatii muncii comparativ cu media tarilor din Uniunea Europeana. Calculata prin raportarea produsului intern brut la numarul de salariati, productivitatea muncii in Romania era in anul 1998 de 11,4 ori mai mica decat media UE-15.
Nivelul productivitatii muncii pe sectoare economice euro
Agricultura Industrie, Distributie, Servicii Administratie Total
constructii hoteluri financiare, publica, sanatate,
restaurante afaceri educatie, alte servicii
transport
Romania 1.909 5.321 7.081 9.023 3.195 4.185
Danemarca 41.285 59.975 50.759 118.310 43.226 57.329
Germania 23.103 51.150 35.329 113.750 38.956 51.278
Grecia 11.724 25.613 28.053 88.782 23.715 27.662
Luxemburg 34.215 79.076 73.425 157.682 74.700 94.136
Olanda 36.123 58.102 39.484 61.516 32.596 45.207
Portugalia 6.359 19.419 t21.220tt47.250t21.096t20.918