Din câştigurile din tenis, jucătorilor români le rămân doar 20%-30%. Din aceşti bani nu-şi iau nici casă, nici maşină, preferând să îi păstreze în depozite bancare până la retragerea din activitate. În cazul jucătorilor străini, sumele provenite din tenis reprezintă doar o fracţiune din câştigurile lor totale, acestea fiind întregite de contractele de publicitate şi de sponsorizare. Pentru tenismenii români, acestea înseamnă, în proporţie de peste 90%, singura su
Din câştigurile din tenis, jucătorilor români le rămân doar 20%-30%. Din aceşti bani nu-şi iau nici casă, nici maşină, preferând să îi păstreze în depozite bancare până la retragerea din activitate.
În cazul jucătorilor străini, sumele provenite din tenis reprezintă doar o fracţiune din câştigurile lor totale, acestea fiind întregite de contractele de publicitate şi de sponsorizare. Pentru tenismenii români, acestea înseamnă, în proporţie de peste 90%, singura sursă de venit. Mai mult, „70%-80% din bani sunt reinvestiţi în tenis“, după cum spune tatăl şi fostul antrenor al lui Florin Mergea, Florin Mergea Sr. Mai exact, în plata antrenorului, a preparatorului fizic şi, acolo unde este cazul, a impresarului. La acestea se adaugă costurile de călătorie şi de cazare în vederea participării la turnee sau achiziţionarea de diverse echipamente.
Pentru că sunt plecaţi din ţară peste trei sferturi din an, majoritatea jucătorilor preferă să-şi ţină banii în bancă, în ideea ca, în momentul retragerii, să nu aibă griji financiare. Excepţie face, parţial, Victor Hănescu, care a achiziţionat câteva apartamente într-un complex rezidenţial. Hănescu, care va împlini săptămâna viitoare 28 de ani, conduce, cu peste două milioane de dolari, clasamentul câştigurilor tenismenilor români. Este urmat de Sorana Cîrstea (700.000 de dolari), Edina Gallovits (600.000 de dolari), Monica Niculescu (480.000 de dolari) şi Raluca Olaru (370.000 de dolari).
Acasă, de două-trei ori pe an
Şi tatăl lui Florin Mergea spune că, atâta timp cât se află încă în activitatea competiţională, jucătorii nu au timp de investiţii. Despre fiul său, spune că „toţi banii şi-i ţine în bancă şi că, până acum, nu şi-a achiziţionat nici apartament, nici maşină. „E normal, va avea mai târziu timp să se gândească la bani, acum e încă tânăr şi stă numai pe drumuri, nu vrea şi nici nu trebuie să se lege de un loc“, spune Florin Mergea Sr., exemplificând că anul acesta şi-a văzut fiul o singură dată, în urmă cu patru luni. „Viaţa de sportiv e dură aici, jucătorii adună multă frustrare, pentru că nu îi ajută nimeni“, continuă tatăl tenismenului. Sponsorizări are, din când în când, dar nesemnificative ca sume şi, întotdeauna, „din partea unor firme din străinătate, din ţară nimeni nu a fost vreodată interesat“.
Liga mare
Roger şi Serena, cei mai buni pe zgură, iarbă şi finanţe
130 mil. USD este valoarea contractului încheiat de Roger Federer cu Nike anul trecut. Sportivul mai are contracte consistente cu Gilette (15-20 mil. USD) sau Jura (18 mil. USD).
În general, sumele câştigate din turnee nu reprezintă mai mult de un sfert din veniturile totale ale jucătorilor, restul provenind din contractele publicitare şi de sponsorizare.