COSTISITOR Aproximativ o sută de mii de euro este preţul de construcţie a unei baze sportive cu două terenuri de tenis. În cazul cluburilor mari, finanţarea necesară se poate ridica chiar şi la şase milioane de euro. Banii pot fi recuperaţi cam în 20 de ani. Asta în România. Pe piaţa locală funcţionează 219 cluburi afiliate Federatiei Române de Tenis (FRT), dintre care aproximativ jumătate se află în Bucureşti. Peste 40 dintre ele au sediul la Arad, a doua localitat
COSTISITOR Aproximativ o sută de mii de euro este preţul de construcţie a unei baze sportive cu două terenuri de tenis. În cazul cluburilor mari, finanţarea necesară se poate ridica chiar şi la şase milioane de euro. Banii pot fi recuperaţi cam în 20 de ani. Asta în România.
Pe piaţa locală funcţionează 219 cluburi afiliate Federatiei Române de Tenis (FRT), dintre care aproximativ jumătate se află în Bucureşti. Peste 40 dintre ele au sediul la Arad, a doua localitate din ţară, după Capitală, în privinţa numărului de terenuri. Majoritatea cluburilor de tenis se autofinanţează, iar restul aparţin fie marilor cluburi sportive, precum Steaua sau Dinamo, fie sunt în administrarea Ministerului Învăţământului sau Agenţiei Naţionale pentru Sport (ANS). Când vine vorba de terenuri de agrement, situaţia este diferită. Conform datelor ANS, Bucureştiul are 200 de astfel de terenuri, în majoritate artificiale, destinate închirierii către amatori.
Numărul terenurilor de agrement este în creştere, anul trecut ANS primind solicitări de acreditare pentru aproximativ 250 de terenuri cu acţionariat privat. Bazele cu cele mai bune condiţii de joc sunt cele pe zgură, însă costurile de întreţinere ale acestora sunt foarte ridicate. Pentru a eficientiza costurile se practică tenisul pe teren poliuretan. Asemenea terenuri oferă condiţii de joc similare celor pe zgură, iar costurile de întreţinere sunt extrem de reduse. Astfel de terenuri sunt recomandate atât profesioniştilor, cât şi amatorilor. O altă opţiune este gazonul artificial, unde condiţiile de joc sunt bune, costurile de întreţinere reduse, aspectul terenului impecabil, dar viteza mingii, mai redusă. Tocmai de aceea, gazonul artificial este recomandat doar amatorilor tenisului, care scot din buzunar mai puţini bani decât pentru un teren pe zgură.
Cât costă să-ţi exersezi reverul?
Cel mai avantajos tarif este practicat de către FRT, iar în unele cazuri copiii talentaţi beneficiază de 50% reducere. O oră de tenis, în funcţie de momentul zilei, poate costa între 10 şi 50 de lei. În alte locuri, un amator poate ajunge să plătească de trei ori mai mult. Doritorii pot opta şi pentru abonamente lunare sau de sezon. Un curs de iniţiere costă între 50 şi 100 de euro pe lună, iar preţul pentru un curs de performanţă poate ajunge şi la 2.000 de euro pe lună, în funcţie de antrenor. „Se observă un trend ascendent în ceea ce priveşte înscrierile la nivel de iniţiere, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Din păcate, părinţii copiilor care au aptitudini pentru performanţă trebuie să suporte preţurile excesiv de mari pe care le practică importatorii de materiale sportive“, declară pentru Capital Cornelio Mario Enache, director general al clubului Academia de Tenis. Conform acestuia, preţurile echipamentelor sunt cu 30% până la 60% mai mari în România decât cele practicate în restul Europei. Celelalte accesorii – fileu, mingi, rachete, pantofi de tenis, maşină de fileu şi tun de mingi – pot costa în jur de 10.000 de euro, în vreme ce costurile anuale de întreţinere se ridică la 30.000 de euro.
La ce costuri trebuie să se aştepte investitorii
De exemplu, pentru un club de nivel mediu, investiţia se ridică la 180.000 – 250.000 de euro, iar recuperarea banilor depinde de mai mulţi factori. „În mod normal, terenurile trebuie ocupate în medie opt ore pe zi pentru a acoperi costurile“, explică Alex Varlan, general manager al clubului Fibec din Câmpina. Există însă şi situaţii în care valoarea investiţiei într-un teren de tenis poate ajunge la şase milioane de euro.
Speculaţiile imobiliare şi-au făcut loc şi în această zonă. Construite pe amplasamente centrale, terenurile de tenis au devenit ţinta speculatorilor imobiliari. Numai anul acesta au fost dezafectate 25 de terenuri, deşi legislaţia interzice distrugerea terenurilor fără înlocuirea lor, afirmă Alexe Bardan, vicepreşedinte al FRT. Sub semnul incertitudinii stau terenurile de tenis din complexul BTT din parcul Herăstrău şi cele din cadrul bazei sportive Tineretului. „Sunt convins că, la prima scăpare a legislaţiei, acele terenuri vor fi exploatate altfel“, adaugă Bardan.
Marian Sotae, preşedintele clubului Tenis 2000 din Bucureşti
Unde jucăm tenis
În cele mai multe parcuri din Capitală au fost construite terenuri de tenis, iar preţurile practicate nu sunt deloc piperate. De reţinut că majoritatea cluburilor oferă şi nocturnă. Pentru o oră de joc, amatorii plătesc cel puţin 15 lei, fără închirierea echipamentului.
Club Tarif (RON/oră)
Club România de Mâine 15
Tenis Club Dia 14-28
Club Sportiv Pro Tenis 15-25
Tenis Club 2000 20-50
Scoala de tenis Enache Int. 15-60
Tenis Club Herăstrău 30-60
Tenis Club Pescariu 70-90
Sursa: cluburile
Aşa-i in tenis
Practicarea tenisului costă bani serioşi. Un antrenor bun costă între 20 şi 50 de euro/oră, iar închirierea terenului, în funcţie de calitatea acestuia, este cuprinsă şi ea între 15 şi 30 de euro/oră. O rachetă de calitate rezonabilă se poate cumpăra cu aproximativ 150 de euro, iar racordajele şi racordatul, încălţămintea, tricourile şi pantalonii, seturile de mingi (numai ele costă circa 10 euro), adaugă în jur de 700 de euro la costurile totale.