Tensiunea dintre Rusia și Ucraina a ajuns la cote alarmante. Moscova continuă să trimită trupe la frontieră, în timp ce Kievul își întărește dispozitivul militar pe „linia de separaţie” cu forțe separatiste din Donețk.

De aproape două săptămâni, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a aprobat o doctrină de securitate fără precedent până acum, care are în vedere recuperarea Crimeii anexate și controlul asupra teritoriului rebel Donbas (Doneţk și Lugansk), pe lângă deschiderea perspectivei de aderare la NATO, tensiunea de război cu Rusia a crescut.

Tensiunea dintre Rusia și Ucraina a ajuns la cote alarmante. Kievul cere integrarea în NATO

Zelenski a cerut Alianței să accelereze integrarea țării sale în situația actuală.

Moscova continuă să trimită trupe la granița cu Ucraina, în timp ce Kievul își întărește dispozitivul militar pe „linia de separaţie” cu forțele separatiste din Donețk. Cele două părți se acuză reciproc că au efectuat atacuri sporadice şi au încălcat armistiţiul.

Autoritățile ucrainene au denunțat, marţi, moartea altor doi dintre soldații lor, după ce pe 26 martie au înregistrat patru victime în rândul armatei lor, decedate în urma unor împușcături ale forțelor separatiste.

Acestea, la rândul lor, au asigurat, sâmbătă, că o dronă ucraineană a ucis o fetiță de cinci ani și a rănit o femeie care o însoțea, bunica ei în vârstă de 66 de ani.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat, luni, că „armata noastră se deplasează pe teritoriul său în direcția pe care o consideră adecvată și în maniera necesară pentru a garanta securitatea țării noastre”.

NATO și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina

Astfel, acesta răspundea acuzațiilor de „intimidare” venite din partea Statelor Unite și solicitărilor de „moderaţie”, din partea Uniunii Europene. NATO s-a alăturat acum acestei clamări și și-a exprimat sprijinul pentru Kiev.

Potrivit lui Peskov, „Rusia nu reprezintă o amenințare pentru nicio țară din lume, inclusiv Ucraina”.

În același timp, purtătorul de cuvânt al președinției a numit „necontrolată” situația de la linia de separaţie cu Donbasul, întrucât, a asigurat el, „comandanții militari ucraineni decid singuri, fără a primi ordine de la Kiev, să inițieze împușcături”.

Cu toate acestea, Kievul avertizează de luni întregi că forțele separatiste încalcă armistițiul fără niciun motiv sau justificare.

Peskov s-a referit și la uciderea copilului de cinci ani de către o dronă și, în opinia sa, un astfel de incident este cauza conflictului care tinde să se aprindă din nou, potrivit ABC din Spania.

Medierea franco-germană

„Este o consecință amară a unei probleme nerezolvate”, a adăugat el. Totuşi, armata ucraineană refuză să aibă vreo legătură cu presupusa dronă și susține că nu trage niciodată asupra civililor, subliniind că moartea fetiţei a fost provocată de o mină.

La Kiev, se consideră că Rusia caută un pretext pentru a ataca Ucraina, pentru a consolida controlul separatiștilor asupra Donbasului și chiar pentru a-și extinde cuceririle la alte regiuni ucrainene.

Odată cu medierea Germaniei și Franței, Rusia și Ucraina au semnat în februarie 2015 a doua și ultima variantă a acordurilor de la Minsk, orașul în care au fost semnate. Dar Moscova și Kievul se acuză reciproc de nerespectare.

Și există o discrepanță crucială în interpretarea acordului. Rusia îndeamnă Ucraina să se așeze la masă pentru a negocia cu liderii separatişti din Doneţk și Lugansk, dar Ucraina cere mai întâi alegeri în aceste două regiuni, astfel încât discuțiile să poată fi purtate „cu lideri aleși democratic conform legii ucrainene”.

Singurul conflict activ din Europa

Guvernul ucrainean consideră actualii lideri ai Donbasului „teroriști” și susține că Moscova i-a instalat cu forța armelor.

În Doneţk și Lugansk există în prezent o încetare a focului convenită pe 27 iulie 2020, deși, potrivit misiunii de monitorizare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), aceasta înregistrează încălcări zilnic.

Zelenski a solicitat luna trecută un nou summit cu Putin. Ambii s-au întâlnit pe 9 decembrie 2019 la Paris, în compania lui Emmanuel Macron și a cancelarului german Angela Merkel, într-un format care a ajuns să fie numit „Cvartetul Normandiei”, dar puținul acordat convenit acolo nu se respectă, cu excepția unor schimburi de prizonieri.

Acest conflict a făcut deja peste 13.000 de morţi de la începutul său, în aprilie 2014, la o lună după anexarea Crimeii și, la ora actuală, este singurul conflict activ din Europa.

Sursa foto: Dreamstime