În timp ce 11 de lideri, inclusiv cancelarul german Angela Merkel au reușit să vină cu remedii pe termen scurt la summit-ul de duminică, inclusiv furnizarea de adăpost de urgență pentru 100.000 de refugiați și un sistem pentru înregistrarea lor, întâlnirea a dus la tensiuni între națiuni, neînţelegeri care riscă să degradeze cooperarea fragilă în vederea rezolvării problemei în creștere.
"Acesta este unul dintre cele mai mari teste cu care s-a confruntat Europa vreodată", a spus cancelarul german Angela Merkel, după reuniunea de la Bruxelles. "Va trebuie să luăm măsuri suplimentare pentru a traversa această încercare."
Cu iarna care se apropie şi peste un milion de imigranți care inteţionează să ajungă în ţările Uniunii Europene în acest an, autoritățile naționale au închis frontierele și au împins solicitanții de azil în ţările vecine, în încercarea de a gestiona cel mai mare aflux de refugiați din Europa din ultimele șapte decenii.
"Am făcut clar pentru toată lumea în această seară că acest val trebuie să se oprească", a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. În timp ce este important să se implementeze măsurile convenite duminică, participanţii nu se aşteaptă la un miracol.
Situația din Balcanii de Vest – punctul central al reuniunii la nivel înalt de la Bruxelles – s-a înrăutățit în ultimele luni, agravând neîncrederea profundă între natiuni, care au apărut de la destramarea violentă a fostei Iugoslavii. Principalul fluxul de migranți care-şi părăsesc ţările lovite de conflicte are un traseu prin sudul Europei din Turcia spre Grecia și prin țări precum Croația, Serbia și Slovenia.
"Dacă nu iniţiem anumite acțiuni imediate și concrete în teren, în următoarele câteva zile și săptămâni, cred că Uniunea Europeană și Europa ca un întreg va începe să aibă mari probleme", a declarat prim-ministrul sloven Miro Cerar înainte de reuniune.
Grecia, care este prima oprire pentru refugiați care sosesc în Europa, a fost de acord să ofere adăpost temporar pentru 30.000 de refugiați până la sfârșitul anului, cu Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați sprijinind încă 20.000 de locuri din țară. Alte 50.000 de locuri suplimentare vor fi stabilite în ţările de-a lungul rutei Balcanilor de Vest, potrivit unei declarații date publicităţii după reuniunea de la Bruxelles.
Ţările au fost de asemenea de acord să lucreze împreună și cu Frontex, agenția UE de gestionare a frontierelor, pentru a sustine controale la frontiere și cooperarea, inclusiv dintre Turcia și Bulgaria, precum și între Grecia și Macedonia.
Grecia a dezavuat "propunerile absurde" din cadrul reuniunii, inclusiv decizia de a li se permite țărilor să blocheze intrarea migranților din țările vecine și oferirea Frontex a unei rol sporit la frontiera Greciei cu Macedonia, a declarat prim-ministrul Alexis Tsipras.
Tsipras şi-a exprimat dezamăgirea că Turcia nu a fost invitată la summit, pentru că joacă "rolul de bază, rolul-cheie" în această criză.
Liderii Albaniei, Serbiei și fostei Republici Iugoslave a Macedoniei s-au alăturat duminică șefilor de stat din țările UE: Germania, Grecia, România, Austria, Ungaria, Croatia, Slovenia, Bulgaria și miniștrilor din Luxemburg și Olanda.