Şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Federica Mogherini, participă luni, la Havana, la un consiliu comun Cuba-UE care ar urma să celebreze relaţia dintre cele două părţi, aflată „în cel mai bun moment al său”, în ciuda presiunii diplomaţiei americane şi a nemulţumirii disidenţei, relatează AFP. Reuniunea, la care va participa ministrul cubanez de externe Bruno Rodriguez, va analiza punerea în aplicare a Acordului de Dialog Politic şi Cooperare (ADPC), semnat în decembrie 2016 şi intrat în vigoare în noiembrie 2017. Primul consiliu comun a avut loc în mai 2018 la Bruxelles.

Duminică, o primă întâlnire între Mogherini şi Rodriguez le-a permis să discute despre „noile măsuri de blocadă ale SUA împotriva Cuba”, a precizat ministrul cubanez într-o postare pe Twitter.

Venirea la Casa Albă a lui Donald Trump, la începutul lui 2017, a marcat sfârşitul apropierii istorice dintre Havana şi Washington, iniţiată la sfârşitul lui 2014 sub preşedinţia lui Barack Obama. În ultimele luni, Washingtonul şi-a înmulţit sancţiunile împotriva Cubei, înăsprindu-şi embargoul în vigoare din 1962. Cel mai recent exemplu este de vineri, când SUA au restrâns trimiterile de bani de către cubanezii din exil către rudele lor din insulă, precum şi unele tranzacţii bancare.

Relaţia dintre Bruxelles şi insula socialistă a luat, în schimb, calea inversă şi se află acum într-un moment bun, după două decenii de tensiuni. „Suntem în cel mai bun moment din 25 de ani de relaţii între Cuba şi Uniunea Europeană”, a confirmat pentru AFP ambasadorul UE în Cuba, Alberto Navarro. „Înainte de asta, ea a fost blocată timp de 20 de ani, din 1996 până în 2016, prin poziţia comună a UE (care condiţiona orice dialog de un progres al Havanei în privinţa drepturilor omului – n.red.) şi, din 2016, ne-am întâlnit cu mult respect”, a adăugat el.

Apropierea a dat rezultate: UE este acum principalul investitor din Cuba şi primul său partener comercial, cu schimburi care au depăşit 3,47 miliarde de dolari în 2018. „Ne-am triplat nivelul de cooperare”, a dat asigurări Navarro.

Marţi, un comitet comun Cuba-UE s-a reunit la Havana, înainte de vizita şefei diplomaţiei europene, şi a insistat asupra „importanţei de a spori comerţul şi investiţiile” între cei doi parteneri, conform unui comunicat al Ministerului cubanez de Externe. În comunicat se subliniază de asemenea „necesitatea de a contracara aplicarea legii Helms-Burton şi efectele sale extrateritoriale: această lege americană, activată în mai după ce a fost suspendată 23 de ani, permite acţiuni în justiţie împotriva companiilor străine prezente în insulă, acuzate că profită de bunurile naţionalizate în timpul Revoluţiei condus de Fidel Castro în 1959.

Comisia Europeană a precizat că reuniunea de luni va avea pe agendă efectele acestei legi, dar şi situaţia din America Latină. Federica Mogherini, care se va deplasa apoi în Mexic şi Columbia, ar urma de asemenea să abordeze şi situaţia din Venezuela, furnizor de petrol şi principal aliat politic al Cubei. Exact sprijinul Havanei pentru guvernul lui Nicolas Maduro a determinat Washingtonul să îşi sporească presiunea asupra Cubei.

UE, care conduce Grupul de Contact pentru găsirea unei soluţii la criza venezuelean, ar urma să încerce să convingă Cuba să acţioneze ca mediator. În privinţa chestiunii drepturilor omului, acordul cu Bruxellesul a mutat-o într-o dialog paralel cu cel privind cooperarea.

Acest lucru a nemulţumit disidenţa. Două organizaţii de opoziţie, Uniunea Patriotică din Cuba (UNPACU) şi Cuba Decide, au transmis săptămâna trecută într-un comunicat că resping acordul, pentru că „nu a fost condiţionat de schimbări concrete în sistemul politico-economic al ţării care să poată garanta sfârşitul represiunii şi respectarea libertăţilor de bază ale cetăţenilor, în contradicţie flagrantă cu principiile aplicare de naţiunile europene”. Cele două organizaţii au făcut apel la manifestaţie duminică, însă fără un mare ecou. Ele au spus că au avut loc 20 de reţineri în rândurile lor.