„Avem deja o descurajare nucleară în Europa – cea a NATO”, a declarat Stoltenberg în interviu, invitând Franţa să se alăture Grupului NATO de Planificare Nucleară, un demers căruia Parisul nu i-a dat curs până acum, potrivit agerpres.ro
„Dacă francezii vor să-şi schimbe părerea, ei sunt bineveniţi oricând”, a spus Stoltenberg.
Un dialog strategic
Preşedintele francez Emmanuel Macron le-a propus la începutul lunii partenerilor europeni ‘un dialog strategic’ cu privire la rolul pe care l-ar putea juca forţele de descurajare nucleară ale Franţei în securitatea colectivă. Partenerii europeni ar putea să se alăture de asemenea exerciţiilor forţei de descurajare nucleară (franceze), a sugerat el. În acelaşi timp, Macron a exclus ca Franţa să-şi plaseze armele nucleare sub controlul NATO sau să se alăture Grupului de Planificare Nucleară al Alianţei.
Controverse și întrebări
Preşedintele francez a insistat pentru o mai mare autonomie europeană în materie de apărare, afirmând la Conferinţa de securitate de la Munchen de săptămâna trecută că NATO şi o ‘Europă a apărării’ sunt ‘doi piloni’ ai securităţii colective europene. Franţa este singura putere nucleară rămasă în cadrul Uniunii Europene după ce Marea Britanie a părăsit blocul comunitar la 31 ianuarie.
Macron a generat numeroase controverse şi întrebări în cadrul NATO la sfârşitul anului trecut, când a spus că Alianţa Nord-Atlantică ar fi în ‘moarte cerebrală’. El susţine că Europa trebuie să-ş consolideze propriile capacităţi de apărare şi să-şi reducă dependenţa de SUA. La Munchen, Macron a criticat reticenţa germană de a discuta despre puterea militară în afara cadrului NATO, spunând că este necesar să ne gândim la aceasta ‘ca europeni’.
