Tensiuni între Ungaria şi Croaţia. Directorul unei mare companii ungare, trimis după gratii

Ungaria

SURSA FOTO: Dreamstime

Tensiuni între Ungaria şi Croaţia, în dosarul în care sunt implicaţi directorul general al grupului ungar MOL şi Ivo Sanader, fost premier al Croaţiei. Budapesta nu vrea să îl extrădeze pe oficialul MOL, în ciuda deciziei luate de un tribunal din Croaţia şi confirmată, luni, de Curtea Supremă de Justiţie de la Zagreb.

Lovitură pentru directorul general al grupului ungar MOL, dar şi pentru fostul premier al Croaţiei!

Curtea Supremă de Justiţie a confirmat pedepsele cu închisoarea pentru cei doi

Curtea Supremă de Justiţie din Croaţia a menţinut decizia anterioară a unui tribunal din această ţară, care a decis că Zsolt Hernadi, directorul general al MOL, şi Ivo Sanader, fost premier al Croaţiei între 2003 şi 2009, sunt vinovaţi de corupţie, într-un dosar care afectează relaţiile bilaterale ungaro-croate.

Directorul general al grupului energetic a fost găsit vinovat, în decembrie 2019, pentru că l-a mituit pe premierul Ivo Sanader. Motivul: companiei MOL i s-a permis să devină principalul factor de decizie la compania petrolieră croată INA, la care MOL este cel mai mare acţionar, fără a deţine însă pachetul majoritar de acţiuni, transmite agenţia AFP.

Tribunalul i-a condamnat pe Zsolt Hernadi şi Ivo Sanader la 2 ani, respectiv 6 ani de închisoare. Contestaţia la această decizie s-a judecat la Curtea Supremă de Justiţie din Croaţia, care a respins, luni, apelurile formulate de Biroul croat de combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate, de pe lângă Parchetul General (USKOK), precum şi de cei doi inculpaţi şi a confirmat pedepsele primite iniţial de Hernadi şi Sanader.

Acest dosar, care afectează relaţiile dintre cele două state vecine membre ale UE, are la bază un acord care a permis grupului MOL să preia controlul la compania croată de petrol şi gaze INA în anul 2009.

Mită de 10 milioane de euro; doar jumătate din această sumă a apucat să fie plătită

Croaţia a vândut 25% din acţiunile INA către MOL, în 2003. Mai apoi, a permis firmei ungare să-şi majoreze participaţia până la aproape 50% şi, de asemenea, să preia controlul managerial la firma croată.

În 2013, au apărut tensiuni între MOL şi Guvernul croat, care deţine 44,8% din acţiunile INA, în condiţiile în care autorităţile de la Zagreb acuzau firma ungară că nu a investit suficient în INA, iar MOL susţinea că Zagreb-ul nu a respectat promisiunea de a vinde operaţiunile INA cu pierderi din domeniul gazelor.

În justificarea deciziei sale, Curtea Supremă a precizat că fostul premier Ivo Sanader a convenit cu Zsolt Hernadi ca MOL să preia controlul la INA în schimbul unei mite de 10 milioane de euro.

Plata a fost aranjată prin intermediul încheierii unor contracte fictive de consultanţă şi servicii cu o altă companie, care a primit 5 milioane de euro în 2009 şi urma să îi plătească la rândul său lui Ivo Sanader după o anumită perioadă, în timp ce plata restului de 5 milioane de euro nu a mai fost făcută, susţine Curtea Supremă din Croaţia.

Ungaria refuză să-l extrădeze pe directorul general al MOL

Potrivit AFP, autorităţile de la Zagreb solicită de mai mulţi ani arestarea lui Zsolt Hernadi, însă Ungaria refuză să îl extrădeze.

Atât grupul MOL cât şi Zsolt Hernadi au dezminţit acuzaţiile, insistând că firma nu a mituit niciodată un politician. Hernadi a fost achitat anterior de aceste acuzaţii de către instanţa din Ungaria.