Ministrul de externe al Federaţiei Ruse a discutat problemele globale cu omologii săi din India și China. O opinie recentă din publicația Kommersant spune că Rusia are doi aliați și nici aceia nu sunt chiar aliați.
Formatul Rusia-India-China (RIC) este viu și necesar pentru constituirea „ordinii mondiale multipolare democratice” – de acest lucru s-au asigurat reciproc participanții la întâlnirea miniștrilor de externe ai celor trei țări, care a avut loc vineri, 26 noiembrie. Pe fondul confruntării dintre Delhi și Beijing în estul Ladakhului, precum și al altor divergențe, colaborarea în cadrul RIC trece, de fapt, printr-o criză profundă. Menținerea formatului pe linia de plutire se datorează în special Rusiei, care are relații bune cu celelalte două „laturi ale triunghiului”.
În cursul secțiunii deschise a convorbirilor online, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a arătat importanța RIC și și-a concentrat atenția asupra problemelor care unesc cele trei țări, lăsând disensiunile între paranteze. După cum a arătat ministrul rus, formatul este necesar din punctul de vedere al asigurării securității, „îmbunătățirii arhitecturii relațiilor interstatale în regiunea Asia-Pacific” și al promovării integrării economice, fiind, de asemenea, necesar în procesul constituirii „ordinii mondiale multipolare democratice”.
După cum a afirmat Lavrov, unitatea țărilor se manifestă prin neacceptarea protecționismului comercial, a „sancțiunilor unilaterale motivate politic” și a metodelor de forță în afacerile internaționale. „Anti-globalizarea se consolidează în continuare, unilateralismul, protecționismul, hegemonia și politica de pe poziția de forță reprezintă o provocare la adresa păcii și dezvoltării globale”, a avertizat și șeful diplomației chineze, Wang Yi, scri publicația Kommersant.
„Miniștrii au convenit că introducerea sancțiunilor unilaterale, cu excepția celor adoptate de Consiliul de Securitate al ONU, nu corespund principiilor dreptului internațional. Restricțiile de acest gen au redus eficiența și legalitatea regimului de sancțiuni al Consiliului de Securitate și au o influență negativă asupra celor trei state ale noastre și asupra colaborării economico-comerciale internaționale”, se arată, între altele, în comunicatul final.
În document se afirmă, de asemenea, fără drept de apel: „Colaborarea dintre țările membre ale RIC va contribui nu numai la propria lor dezvoltare, dar va avea și o influență pozitivă asupra păcii globale, securității, stabilității și dezvoltării”.
Ce subiecte s-au discutat la întâlniri
În document sunt amintite subiecte precum pandemia COVID-19, Siria, Yemen, utilizarea tehnologiilor informaționale, combaterea terorismului biologic și chimic, colaborarea în cadrul BRICS și ȘOS (Organizația de Cooperare de la Shanghai).
De fapt, formatul trilateral nu trece printr-o perioadă foarte bună. Pe fondul unui an și jumătate de confruntare în estul Ladakhului, relațiile dintre Delhi și Beijing continuă să fie extrem de tensionate. Joi, cu o zi înainte de reuniunea RIC, Ministerul Apărării al Chinei a acuzat India de „incitarea iresponsabilă și periculoasă la confruntare geopolitică”. În mare parte, aceasta a fost o reacție la afirmațiile făcute de șeful Statului-Major al Apărării al Forțelor Armate ale Indiei, generalul Bipin Rawat, care spusese anterior despre China că este pentru India „cea mai mare amenințare la adresa securității”.
Între alți factori iritanți recenți se numără adoptarea de către Beijing a unei legi privind frontierele terestre, în care este stipulat caracterul sfânt și inviolabil al suveranității și integrității teritoriale a țării. „Decizia unilaterală a Chinei de a introduce o legislație poate avea consecințe pentru acordurile bilaterale existente, referitoare la administrarea frontierelor”, și-a exprimat îngrijorarea purtătorul de cuvânt al Ministerului indian de Externe, Arindam Bagci.
Reamintim că în luna mai 2020 armatele celor două țări s-au ciocnit pe linia de control real din Himalaya. Conflictul din zona râului Galvan din luna iunie a aceluiași an s-a soldat cu moartea a 20 de soldați indieni și a cel puțin patru soldați chinezi. Pe fondul escaladării conflictului, ambele părți și-au sporit semnificativ prezența militară în regiune. De asemenea, ele au desfășurat mai multe runde de convorbiri militare și diplomatice, însă deocamdată au convenit numai asupra unei retrageri parțiale a trupelor.
Un „joc al nervilor” se desfășoară în paralel prin demonstrarea potențialului militar. Astfel, la sfârșitul lunii octombrie, forțele armate indiene au lansat racheta balistică intercontinentală Agni-V, cu o rază maximă de zbor de peste 5 mii de kilometri. La rândul său, la începutul lunii Pentagonul a dat publicității un raport în care a recunoscut că Beijingul deține deja „triada nucleară”, adică aviație strategică, rachete balistice intercontinentale și submarine cu rachete.
Relațiile dintre India și China sunt cele mai proaste din ultimii 50 de ani
„Poate că în acest moment, relațiile dintre India și China sunt cele mai proaste de la războiul de frontieră din 1962. Restabilirea măcar într-o mică măsură, a încrederii dintre cele două țări constituie o condiție obligatorie pentru demararea unei colaborări reale în cadrul RIC”, a declarat, pentru publicația rusească „Kommersant”, Nandan Unnikrishnan, vicepreședintele Observer Research Foundation (India), Nandan Unnikrishnan.
Nivedita Kapoor, cercetător junior la Programul de studii strategice din cadrul aceluiași centru de cercetare, a remarcat: „Indiferent de starea relațiilor bilaterale, există probleme de importanță regională și globală în care aceste țări trebuie să acționeze conjugat”. După cum a arătat expertul, este vorba de lupta împotriva pandemiei de COVID-19, de terorism, de traficul de persoane și traficul ilegal de droguri, securitatea alimentară, problemele legate de schimbările climatice.
Un exemplu pozitiv ar putea fi colaborarea în ceea ce privește Afganistanul. În discursul rostit la ședința de vineri, ministrul indian de externe, Subramaniam Jaishankar, a făcut apel la colaborarea în ceea ce privește acordarea de ajutor poporului afgan. Nimeni nu contestă acest aspect al problemei: apelul privind „acordarea de asistență umanitară imediată” Afganistanului figurează și în comunicatul final. În general însă, punctele de vedere ale celor trei țări cu privire la reglementarea afgană diferă. „Dacă Rusia și China s-au implicat destul de activ în stabilirea relațiilor cu talibanii, indienii nu au făcut acest lucru.
Ei au privit victoria talibanilor ca pe un scenariu catastrofal”, a declarat Vasili Kașin, director adjunct al Centrului pentru studii europene și internaționale integrate din cadrul Universității Naționale de Cercetare „Școala Superioară de Economie”. Drept urmare, luna trecută partea chineză a refuzat să participe la o întâlnire multilaterală, desfășurată în India, privind problema afgană. Ministerul chinez de Externe a explicat acest lucru prin programul aglomerat al reprezentanților chinezi.
Experții ruși sunt sceptici în ceea ce privește formatul RIC
„Agenda este destul de artificială, pentru că și asociația este destul de artificială. Cele trei țări nu au granițe comune și sunt destul de diferite în ceea ce privește structura economică”, a declarat, pentru „Kommersant”, Aleksandr Gabuev, șeful Programului „Rusia în regiunea Asia-Pacific” de la Centrul Carnegie din Moscova. „Este adevărat că RIC trece printr-o perioadă dificilă”, a fost de acord Vasili Kașin, însă a lăsat să se înțeleagă că este prematur să se spună că formatul „a murit irevocabil”. „Este vorba de un canal suplimentar pentru a discuta problemele împreună, lucru care permite prezentarea punctului de vedere propriu și evitarea confruntării directe”, a afirmat Kașin.
Gabuev este de părere că păstrarea formatului este benefică în primul rând pentru Moscova. „RIC aduce Rusia împreună cu două cele mai mari state din Asia și îi oferă posibilitatea să încerce să joace rolul de mediator între ele, precum și să echilibreze relațiile ruso-chineze și ruso-indiene”. În același timp, Vasili Kașin consideră că Rusia joacă în acest triunghi rolul „celei mai puternice verigi unificatoare”, deoarece ea are relații bune cu ambele părți.
Relațiile dintre Moscova și Beijing înregistrează, într-adevăr, un avânt. În luna noiembrie, președintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a afirmat despre relațiile dintre cele două țări că sunt în acest moment cele mai bune din istorie. Iar săptămâna aceasta, Ministerul chinez de Externe l-a caracterizat pe liderul rus drept un „bun prieten” al președintelui chinez Xi Jinping. În ceea ce privește însă legăturile dintre Moscova și Delhi, Kremlinul le caracterizează drept un „parteneriat strategic deosebit de privilegiat”.
Pe data 6 decembrie Vladimir Putin va pleca într-o vizită în India, unde se va întâlni cu prim-ministrul Narendra Modi. Aceasta va fi prima vizită adevărată efectuată de liderul rus în cei aproape doi ani de pandemie, neținând cont de scurta vizită la Geneva, la summitul cu președintele SUA, Joe Biden.