Mai exact, potrivit sursei citate, Washingtonul vrea ca Ciprul să nu-şi mai folosească dreptul de veto pentru a bloca sancţiunile europene împotriva regimului la putere în Belarus şi să permită o acţiune coordonată între SUA şi UE, relatează AFP, citată de agerpres.

Totodată, se pare că Washingtonul este gata să adopte sancţiuni, dar administraţia americană vrea să-şi coordoneze acţiunea cu cea a UE, a explicat George Kent, subsecretarul de stat adjunct american pentru afaceri europene, cu prilejul unei vizite la Bruxelles.

„Planul iniţial era de a încerca să anunţăm ceva în paralel cu UE în această săptămână. Aşteptăm acum ca liderii europeni să ne spună cu claritate dacă pot lua o decizie”, a declarat el.

De asemenea, UE a elaborat o listă de circa 40 de persoane pe care doreşte să le sancţioneze pentru rolul lor în fraudarea alegerilor prezidenţiale de la 9 august din Belarus şi în reprimarea manifestaţiilor împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

Este însă necesară o unanimitate a celor 27 de state membre pentru adoptarea acestor sancţiuni. Ori Nicosia a condiţionat aprobarea lor de adoptarea de sancţiuni UE pentru a face să înceteze operaţiunile de foraj ale Turciei în apele sale teritoriale.

Critici mari la nivel european

Poziţia cipriotă a provocat critici din partea anumitor ţări din UE, care afirmă că aceasta îl protejează pe Aleksandr Lukaşenko şi că întârzierea provocată a bulversat planurile de acţiune coordonate ale Occidentului.

George Kent a anunţat că Washingtonul a luat contact cu Cipru pentru a solicita o schimbare de atitudine. „I-am încurajat să se alăture consensului pentru a permite UE să avanseze, în scopul de a exista această abordare comună coerentă între ţări care împărtăşesc aceleaşi idei”, a declarat el.

În același timp, o reuniune a miniştrilor de externe ai UE de luni nu a permis deblocarea situaţiei, care va fi acum discutată de şefii de stat şi guvern cu prilejul summitului european amânat pentru 1 şi 2 octombrie.

George Kent a venit la Bruxelles pentru a se întâlni cu funcţionari şi diplomaţi ai UE şi a discuta despre criza din Belarus, teatrul unor manifestaţii de stradă fără precedent împotriva lui Lukaşenko, considerat „ultimul dictator al Europei”.

Spre deosebire de UE, care a ridicat cele mai multe sancţiuni împotriva Belarus în 2016, inclusiv pe cele care îl vizau pe Aleksandr Lukaşenko, SUA şi-au menţinut sancţiunile.