Ilie Bolojan, despre nevalidarea primului tur al alegerilor prezidențiale
Preşedintele interimar al Partidului Naţional Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a exprimat îngrijorări legate de decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) de a cere renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Într-o declaraţie făcută la Europa Liberă, Bolojan a subliniat că această măsură a generat o serie de scenarii politice care riscă să creeze tensiuni în societate, influenţând astfel alegerile parlamentare ce urmează.
Incertitudini care pot afecta stabilitatea politică
El a afirmat că nevalidarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale înainte de scrutinul parlamentar poate duce la incertitudini care pot afecta stabilitatea politică şi încrederea cetăţenilor în procesul electoral.
„Această decizie dă naştere la tot felul de scenarii, care pot provoca tensiuni şi pot influenţa alegerile parlamentare”, a declarat Bolojan, adăugând că, deşi CCR a avut un rol important în asigurarea corectitudinii alegerilor, modalitatea în care a fost făcută anunţul a fost neclară și a lăsat loc de interpretări.
Alegerile parlamentare ar putea fi influențate
În ceea ce privește corectitudinea primului tur al alegerilor prezidențiale, Bolojan a spus că nu dispune de informații care să contrazică rezultatele inițiale, dar a adus în discuție cum a funcționat sistemul de scanare a voturilor, care s-a dovedit eficient pentru prima dată.
El a comparat acest proces cu cel din alegerile locale, când numărarea voturilor dura mult mai mult, iar atmosfera era marcată de oboseală și incertitudine.
Întrebat despre motivele din spatele deciziei CCR, Bolojan a menționat că nu are informaţii legate de elementele juridice care au stat la baza acestei decizii, dar a subliniat că, indiferent de rațiunile Curții, decizia nu a fost bine comunicată publicului.
„Este clar că decizia a generat confuzie și discuții și nu poți să spui că este una bună, chiar dacă, pe fond, s-ar putea să fie corectă”, a adăugat el.
Pe termen scurt, Bolojan a avertizat că incertitudinea privind rezultatele alegerilor prezidențiale va adânci tensiunile sociale și ar putea influența decisiv alegerile parlamentare, un moment cheie pentru stabilitatea politică a României.
Alegeri parlamentare 2024
Pe 1 decembrie 2024, România va organiza alegeri parlamentare decisive, în care 31 de partide și alianțe politice, alături de 19 organizații ale minorităților naționale, vor concura pentru a obține locuri în Senat și Camera Deputaților. În total, peste 8.000 de candidați vor intra în cursă pentru a reprezenta cetățenii în Legislativul românesc, cu un spectru variat de partide mari și grupuri politice mai mici.
Partidul Social Democrat (PSD) se află în fruntea competiției, cu un total impresionant de 639 de candidați. Acesta este urmat îndeaproape de Partidul S.O.S. România (636 candidați), Partidul Național Liberal (630 candidați), Alianța pentru Unirea Românilor (621 candidați) și Forța Dreptei (619 candidați). De asemenea, Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) completează lista partidelor importante, cu 589, respectiv 596 de candidați.
Alături de marile partide, în competiție vor intra și mai multe formațiuni politice mici, ce speră să câștige locuri în Parlament. Printre acestea se numără Partidul Social Democrat Independent (477 candidați), Partidul Național Conservator Român (435 candidați), Partidul România în Acțiune (424 candidați), precum și alte grupuri cu platforme politice specifice, cum ar fi Partidul România Socialistă (333 candidați) și Partidul Reînnoim Proiectul European al României (273 candidați).
Totodată, organizațiile minorităților naționale joacă un rol semnificativ în această competiție. Fiecare dintre acestea va susține candidați pentru a asigura reprezentarea adecvată a diverselor grupuri etnice în Parlamentul României.
