Tensiunile din Orientul Mijlociu se înrăutățesc

Analistul politico-militar a punctat faptul că problema actuală „dintre israelieni și palestinieni din Ierusalimul de Est, dintre arabi şi evreii din oraşele din Israel şi dintre Israel şi Hamas, nu este similară cu niciuna dintre rundele anterioare de violenţă cauzate civililor palestinieni şi israelieni de către politicile din ce în ce mai neaşteptate şi falimentare ale unora dintre lideri acestora”, conform adevarul.ro

Ce se întâmplă în momentul de față „nu este un alt 2014, sau un alt 2009”, ci o problemă cu totul nouă deoarece Declarația de la Oslo din 1993 și-a pierdut valabilitatea.

Totodată, există două elemente ce trebuie urmărite, pe măsură ce conflictul evoluează. Potrivit sursei menționate, este vorba despre tragerile cu rachete executate de militanţi Hamas şi infanteria israeliană cu forţele speciale şi forţa sa blindată pregătită să intre în Fâşia Gaza.

Perspectiva unei intervenții externe directe în conflictul din Gaza pare îndepărtată

În momentul de față, perspectiva unei intervenții externe directe în conflictul din Gaza pare îndepărtată, scrie Analistul politico-militar Alexandru Grumaz. Potrivit acestuia, cu excepția Iranului care care sprijină în mod deschis Hamas şi care continuă să furnizeze arme organizației, „o incursiune iraniană în Fâşia Gaza, prin proxi, rămâne impracticabilă şi nu este recomandată din punct de vedere tactic.”

Conform sursei menționate, Israelul este foarte experimentat în domeniul apărării antirachetă,„ având în vedere sistemul construit pe trei nivele Iron Dome, David Sling şi Arrow” iar această realitate ar putea părea să-i facă pe israelieni mai puţin vulnerabili la marele arsenal de rachete balistice ale Iranului.

Război între Iran și Israel

Trebuie menționat și că distanța dintre cele două țări prezintă o altă problemă, precum modul în care Iranul s-ar putea apropia de frontiera israeliană pentru a lansa un atac.

„Forțele terestre iraniene ar trebui să călătorească prin Irak sau Turcia, sau să traverseze cumva zona Golfului Persic pentru a se deplasa pe cealaltă parte a Peninsulei Arabe. Din această cauză Siria şi Libanul rămân două puncte sensibile pe harta operaţională a IDF”, notează analistul.

„Este de la sine înţeles că orice forţă iraniană care se apropie ar fi extrem de vulnerabilă la atacul aerian israelian. Prin urmare, în afară de perspectiva îngrijorătoare a Iranului la un moment dat de a avea arme nucleare , nu pare să existe o sferă amplă de moduri în care Iranul ar putea efectiv să atace Israelul cu succes (…) Din punct de vedere militar, întreprinderea unui atac la sol este o provocare. Din punctul de vedere al unei operaţii de blindate / infanterie, Gaza nu este mică în schimb este extrem de urbană şi cu o mare densitate (2.040.000 de locuitori pe o suprafaţă de 360 km²).

Forţele inamice pot fi plasate pe scară largă în clădiri şi, fiind familiarizaţi cu zona, se pot angaja, se pot retrage şi se pot replia relativ uşor. Palestinieni au arme anti-tanc sofisticate, care pot pune în pericol tancurile şi blindatele, împreună cu infanteria. Tot timpul, Palestinienii pot alege soluţii pentru a trage rachete spre teritoriul central israelian sau spre litoralul de la Mediterană. În timp ce Israelul ar înfrânge probabil apărare palestiniană, preţul ar putea fi mult mai mare decât Israelul este dispus să plătească.

Prin urmare, palestinieni tind să atace cu rachete cu rază scurtă/lungă, iar Israelul cu rachete şi bombe de precizie lansate din F-35(Adir) sau F16, cuplate cu operaţiuni speciale la scară mică, vizând obiective specifice – conducere, arme, fabrici – cu intrare rapidă şi ieşire a forţelor speciale din arealul atacat”, scrie analistul politico-militar Alexandru Grumaz pentru sursa menționată.

Sursa foto: Dreamstime