Incepand cu 1 ianuarie 2006, fiecare propunere de politici publice va trebui sa fie redactata dupa un anumit “tipar”, menit sa justifice introducerea unei noi masuri. Astfel, proiectele vor trebui sa raspunda la intrebarile referitoare la scop, la obiectivele urmarite de initiator si vor trebui sa ofere cel putin trei variante de solutionare a politicii publice ce urmeaza a fi introdusa. In plus, initiatorul va trebui sa faca si o analiza asupra impactului pe care il va avea initiere
Incepand cu 1 ianuarie 2006, fiecare propunere de politici publice va trebui sa fie redactata dupa un anumit “tipar”, menit sa justifice introducerea unei noi masuri. Astfel, proiectele vor trebui sa raspunda la intrebarile referitoare la scop, la obiectivele urmarite de initiator si vor trebui sa ofere cel putin trei variante de solutionare a politicii publice ce urmeaza a fi introdusa. In plus, initiatorul va trebui sa faca si o analiza asupra impactului pe care il va avea initierea masurii din punct de vedere economic, social sau ecologic. In plus, fiecare propunere de politica publica va trebui sa ofere si un buget estimat, dar si o varianta de solutionare recomandata. Aceasta din urma va contine date despre raportul beneficii/riscuri, despre indicatorii de performanta vizati si despre modalitatile si termenele de evaluare. “Intentia noastra declarata este aceea de a reduce fluxul legislativ si de a creste calitatea politicilor”, explica Victor Giosan, secretar de stat pe politici publice la Secretariatul General al Guvernului. “Pana la sfarsitul toamnei vom pune la dispozitia ministerelor un ghid detaliat privind procedurile ce trebuie urmate”, a mai spus Giosan.
Din pacate insa, implementarea acestei hotarari se va face foarte greu, din cel putin doua motive: nu exista specialisti capabili sa faca o analiza de impact completa, iar decizia nu este sustinuta la cel mai inalt nivel politic. “Am inceput pregatirea a peste o suta de persoane din ministere, care ar urma sa faca parte din Unitatile de Politici Publice ce vor fi infiintate. Dar, cam atat deocamdata. Totusi, trebuia sa luam aceasta decizie si sa pornim de undeva”, mai arata Giosan.
Cornul si laptele, subventiile pentru caldura si hotararea Tractorul sunt doar cateva masuri luate de guvernele din ultimii ani, fara ca in prealabil sa se fi facut o analiza de impact. “Prin aceste hotarari, Guvernul Romaniei, indiferent care a fost acesta, a trasat doar niste sarcini administratiei locale, fara sa ia in consideratie si costurile, nu doar beneficiile masurii”, arata Sorin Ionita, director executiv Societatea Academica Romana (SAR). “Nimeni nu s-a gandit ca imobilizeaza sute de functionari si ca are si niste costuri de administrare. In plus, in ceea ce priveste hotararea Tractorul, nimeni nu a mai spus si alte doua masuri ce ar fi putut conduce catre acelasi scop: dotarea cu masini agricole a taranilor”, mai explica Sorin Ionita.
In plus, directorul executiv al SAR arata ca, atata vreme cat nu sunt prevazute sanctiuni pentru ministerele care nu vor inainta initiativele legislative insotite de toata documentatia ceruta, nu se intrevede eficienta deciziei. “Este necesar ca cineva, la cel mai inalt nivel, sa se implice si sa isi asume responsabilitatea pentru aceasta initiativa. si SUA au lansat un vast program de reformare a actului administrativ, dar de el a fost legat numele lui Al Gore”, a conchis Sorin Ionita.