De asemenea, şeful statului a semnat, luni, decretul prin care se ia act de demisia lui Titus Corlăţean din funcţia de ministru al Afacerilor Externe şi se constată încetarea funcţiei acestuia de membru al Guvernului, informează Administraţia Prezidenţială.
Ministrul Corlăţean a anunţat luni că se retrage din funcţie, argumentându-şi decizia prin faptul că nu poate accepta încălcarea legii "pe considerente şi interese politice şi electorale".
"L-am informat cu puţină vreme în urmă (…) pe prim-ministrul României (…) că am decis să-mi depun mandatul de ministru al Afacerilor Externe. Nu pot să accept şi nu accept să încalc legea şi legalitatea, nu pot accepta ca instituţia Ministerului Afacerilor Externe să fie forţată (…) să încalce legea şi legalitatea pe considerente de interese politice, electorale ale domnilor Băsescu şi Iohannis şi nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale de la turul doi pe considerente de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate", a declarat Corlăţean într-o conferinţă de presă.
El a precizat că doreşte respectarea legii şi că are obligaţia, în calitatea sa de ministru al Afacerilor Externe, să asigure imaginea şi prestigiul instituţiei.
Ulterior, premierul Victor Ponta l-a propus luni pe Teodor Meleşcanu pentru funcţia de ministru de Externe.
Fostul şef al SIE, Teodor Meleşcanu, propus de premierul Victor Ponta să preia funcţia de ministru al Afacerilor Externe, a declarat luni că depinde de preşedintele Traian Băsescu dacă va prelua acest portofoliu, punctând că mapa sa profesională îl recomandă în acest sens.
"Am acceptat să fiu propus, în rest depinde de aprobarea preşedintelui (Traian Băsescu – n.r.) dacă voi fi sau nu numit ministru de Externe. Din punctul meu de vedere cred că am mapa profesională la punct în ceea ce priveşte şi externele şi apărarea şi până acum nimeni nu mi-a contestat nici competenţa, nici experienţa în aceste probleme", a declarat pentru AGERPRES Teodor Meleşcanu.
El a spus că principalul obiectiv este asigurarea dreptului de vot pentru toţi românii, arătând ca în acest sens va avea o primă discuţie cu BEC.
"Acesta este şi principalul motiv al numirii mele (rezolvarea problemelor de vot din diaspora -n.r.), bineînţeles asigurarea dreptului de vot pentru toţi românii din diaspora. Prima discuţie o voi avea cu BEC şi cu această ocazie voi trage concluziile necesare în legătură cu toate modalităţile care pot să fie folosite pentru ca toţi românii din diaspora să îşi exercite dreptul de vot", a spus Meleşcanu.
Sursa: Agerpres
