Teodor Meleşcanu, propus pentru funcţia de ministru al Afacerilor Externe, a declarat, miercuri, la audierile din Comisiile de specialitate ale Parlamentului, că îşi doreşte adoptarea unei legi privind diaspora.
'Una dintre soluţiile pentru o mai bună conlucrare cu diaspora (…) ar trebui să fie – şi eu personal sunt adeptul unei asemenea iniţiative – adoptarea unei noi legi privind diaspora, care să conţină drepturi pentru cetăţeni, mecanisme de sprijin pentru ei şi toate celelalte lucruri. Există un proiect, nu este al meu personal, dar mi l-am însuşit şi sperăm să putem să îl promovăm în continuare. (…) Necesitatea acestei legi este determinată de faptul că vechea lege care există e dinainte de aderarea României la UE, aderare care a făcut să avem un număr foarte mare de cetăţeni care trăiesc şi muncesc în alte ţări din UE. Această lege va trebui să conţină, din punctul meu de vedere, drepturile şi libertăţile de care trebuie să se bucure aceşti membri ai diasporei, facilităţile pe care Guvernul României le oferă pentru reîntoarcerea lor în ţară şi tot ceea ce înseamnă măsuri pentru asigurarea identităţii şi moştenirii lor culturale şi spirituale', a precizat el.
În ceea ce priveşte calitatea serviciilor consulare, Meleşcanu a apreciat că aceasta este o problemă care a rămas nerezolvată, în contextul în care mai multe guverne au blocat mărirea schemelor în aceste instituţii administrative.
Meleşcanu a spus că una dintre priorităţile sale va fi existenţa unui personal consular cu adevărat profesionist.
El a adăugat că una dintre cele mai importante schimbări trebuie să fie introducerea unui sistem informatizat care să faciliteze munca legată de documentele de identitate (legalizări, moşteniri), în aşa fel încât consulatele să se poată concentra pe chestiuni punctuale, precum apărarea cetăţenilor arestaţi.
Referitor la organizarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, când a fost numit ministru al Afacerilor Externe după demisia lui Titus Corlăţean, Meleşcanu a precizat că a respectat legea în organizarea celui de-al doilea tur.
'Potrivit prevederilor legale, între turul unu şi doi (…) alegerile se desfăşoară în aceleaşi circumscripţii electorale, cu aceleaşi comisii care au participat la primul tur de alegeri. Între turul unu şi doi, am făcut tot ceea ce mi-a stat în putinţă, fără a încălca în niciun fel legea, ca numărul de români care participă la alegeri să crească. (…) În primul tur au votat la alegerile prezidenţiale aproximativ 165.000 de oameni în secţiile din străinătate. În turul doi, datorită şi măsurilor pe care le-am luat, au votat 325.000 de români. (…) Asta nu ne scuteşte în acelaşi timp de responsabilitatea pe care trebuia să o avem pentru ca toţi românii să îşi poată exprima opţiunile electorale', a explicat el.
Pe de altă parte, Meleşcanu a remarcat că între timp s-a adoptat o nouă lege care prevede că la alegerile din străinătate votează doar cetăţenii români cu reşedinţa în ţările respective.
'S-a făcut un pas bun, dar va trebui să promovăm mult mai bine prevederile acestei legi pentru ca oamenii să beneficieze cu adevărat de posibilitatea de a-şi exprima opiniile electorale', a mai spus Teodor Meleşcanu. AGERPRES