La 37 de ani, fermierul Teofil Dascălu are deja o serie de realizări impresionante pentru agricultura autohtonă. Conduce cea mai digitalizată fermă din România, care are în exploatare 4.500 de hectare.
Din care mai mult de jumătate sunt irigate și pe care le lucrează cu o echipă de 35 de oameni. Investește în energie regenerabilă. Are în plan producerea de hidrogen verde și a fost unul dintre primii fermieri locali care a vândut certificate verzi, conform Infofinanciar.
Toate aceste lucruri le-a realizat în doar 11 ani. Dar sunt rezultatele unei viziuni pe care a urmărit-o din copilărie susține el.
„Încă din adolescență am avut un țel, egoist oarecum, pe care l-am urmărit cu seriozitate și determinare – acela de a fi latifundiar. Nu înțelegeam eu foarte bine ce însemna lucrul ăsta pe atunci, dar asta mi-am dorit de la 14 ani. Acum însă îmi dau seama că, de fapt, a fost o intuiție bună. Modul cel mai înțelept de a păstra avuția este terenul. Fie că este teren arabil sau pentru constructii, terenul este cea mai inteligentă metodă de a înmagazina avuția pe parcursul generațiilor.“, îmi mărturisește interlocutorul meu.
Începuturi timpurii
Ca să-și atingă țelul, Teofil Dascălu a început să lucreze de la 18 ani. A fost asociat într-o mică afacere cu solarii și producerea de răsaduri de flori. Apoi, a lucrat pe tot parcursul facultății. „Am încercat să fiu bun și acolo și am reușit“, îmi declară fără falsă modestie fermierul. Iar rezultatele îi confirmă spusele – a terminat Facultatea de Agronomie din Iași ca șef de promoție, în 2008, după care a făcut un masterat în Italia.
„În 2010, după terminarea masterului, mi-am început activitatea în agricultura mare. Era un grup de investitori din Olanda care căuta o persoană cu care să restructureze o societate agricolă pe care o achiziționaseră. Am lucrat pentru ei timp de trei ani.
Dar în 2013 nu mă mai simțeam foarte bine doar în postura de angajat, în condițiile în care întregul management și toată strategia erau făcute de mine. Eram motorul unei afaceri prospere. Așa că am venit cu o propunere către investitori – să pun și eu niște bani în societate și să devin un mic acționar. Dar nu au fost de acord.”, rememorează fermierul.
Cum funcționează legea atracției
Ca urmare, Teofil Dascălu și-a dat demisia și a încercat să dezvolte pe cont propriu o fermă cu teren luat în arendă. Și-a dat seama însă în scurt timp că îi era imposibil cu suma pe care o avea. Așa că a atras alți cinci parteneri și a dezvoltat afacerea Frizon.
„Acum suntem patru asociați, cu câte 25% fiecare. Suntem implicați cu toții, probabil așa se și explică succesul nostru. Există o lege a atracției în univers – atragi oamenii în funcție de cum ești. Am avut marele noroc ca, în cazul meu, legea atractiei să funcționeze bine. Am trei asociați cu care am dezvoltat lucruri foarte interesante bazate pe experiența lor și pe ambiția mea“, explică Teofil.
Visul a prins contur
Și, din nou, rezultatele îi confirmă spusele. Frizon a început să se dezvolte rapid. După doar doi ani, în 2015, a achiziționat de la investitorii olandezi ferma în care lucrase. Apoi expansiunea a luat avânt.
„Am tot achiziționat o mulțime de alte ferme. În special cele care aveau capital străin și care n-au putut să se acomodeze cu climatul economic local. Am preluat o fermă cu capital danez, o alta cu capital olandez, una cu capital italian, iar după aceea câteva românești. Și de la o fermă de 200 și ceva de hectare în arendă, am ajuns azi la 4.500 de hectare.
Din care mai mult de 1.000 de hectare sunt în proprietatea noastră. Avem o bază logistică de 60.000 de tone, cu acces la tren. Și aproape 2.500 de hectare irigate cu șase stații de pompare.“, povestește Teofil Dascălu despre cum își pune în practică planul de a fi latifundiar.
Demonstrații matematice
Investițiile necesare au fost realizate cu banii băncilor și IFN-urilor. Luați însă cu grijă pentru a nu se îndatora peste măsură. A accesat și fonduri europene, însă doar pentru proiectele de irigații. A depus un proiect și în PNRR, pentru generarea de hidrogen verde necesar producției de azot pentru îngrășămintele proprii.
„Încercăm să creăm circularitate. Pentru că agricultura este matematică curată.“, susține fermierul. Care îmi și face o scurtă demonstrație practică.
De exemplu, pentru o tonă de porumb sunt necesare aproximativ 80 kg de azot, 12 de fosfor și undeva la 14 de potasiu. Substanțele se găsesc în sol într-o cantitate limitată, de aceea ele trebuie suplimentate prin îngrășăminte chimice sau organice.
„Încercăm să producem aceste inputuri printr-o metodă sustenabilă. De exemplu, noi fertilizăm pentru fosfor și potasiu doar cu gunoi de pasăre. Pe care, probabil, îl vom înlocui în viitor cu compost. Partea de azot nu o poți înlocui însă cu nimic. Singura soluție sustenabilă este de a obține amoniac anhidru verde prin energii regenerabile.”, îmi explică fermierul.
Eficientizare la nivel superior
Dezvoltarea Frizon nu s-a realizat prin mai multe investiții inteligente. Cum ar fi cele în stocarea carbonului în sol.
„Trăim într-o perioadă în care zona aceasta de sustenabilitate poate aduce venituri semnificative. Așa că am împletit cunoștințele teoretice cu partea practică a protejării mediului înconjurător și am ajuns să fiu unul dintre primii fermieri români care au reușit să se certifice că sechestrează carbonul în sol și să vândă astfel de certificate.“, îmi explică fermierul.
O altă direcție în care Teofil Dascălu investește constant, de mai mulți ani, este cea de digitalizare.
„Întotdeauna am căutat o metodă de a crea un model de business al fermei mele, care să îmi permită să fiu predictibil și profitabil, astfel încât să pot să mă dezvolt în continuare. Așa că am investit în eficientizare și digitalizare. Iar acum multe decizii sunt luate pe baza informațiilor colectate și procesate.“, precizează CEO-ul Frizon.
Decizii luate pe bază de date
Sistemul conceput folosește o bază de date centrală în care sunt adunate informații din diferite surse. De la greutatea tirului cu cerele care trece peste cântar, motorina consumată de utilaje și cantitatea de îngrășământ împrăștiată pe câmp, până la imagini satelitare. Informațiile sunt apoi procesate prin aproape 2.500 de algoritmi.
„Mi-am copiat logica gândirii, care până azi s-a dovedit a fi eficientă, și am lansat-o ca mașină virtuală. Organizăm informațiile, le procesăm prin algoritmi și astfel apar deciziile. Ca de exemplu ce rotații de cultură putem să punem în următorii 10 ani . Sau care este momentul optim pentru a face o anumită lucrare. Sau care este randamentul financiar pentru o anumită cultură.“, detaliază fermierul.
Ca urmare, 80% dintre deciziile operaționale sunt luate în funcție de recomandările primite pe baza analizelor datelor din teren. În privința dezvoltării strategice, este lăsat însă frâu liber „elanului antreprenorial”.
Nevoia de specialiști este critică
Pentru a ajunge la aceste rezultate, Teofil Dascălu colaborează cu mai mulți specialiști. De exemplu, de peste șapte ani lucrează cu un data scientist.
„Lucrăm cu specialiști nu doar în IT. Este un mit că «Domn’e, în agricultură nu trebuie studii superioare». Nu este adevărat! În agricultură, ca să fii profitabil, trebuie să te asociezi cu profesioniști din foarte multe domenii. Pe partea de IT, de matematică, marketing și așa mai departe.“, susține antreprenorul, care crede în puterea echipei.
„Aș fi ipocrit să spun: «Eu am dezvoltat toată afacerea asta». Fără colegii mei din toate departamentele companiei n-aș fi făcut nimic. Fără a avea capacitatea să atragi oameni valoroși nu poți să faci mare lucru. În orice domeniu.“, subliniază Dascălu.
De altfel, acesta este și crezul său – că trebuie atras capital uman valoros pentru a putea dezvolta oportunitățile din agricultură.
„Cred cu adevărat că mediul de business din România nu cunoaște sectorul ăsta foarte bine. Și cred că de aceea sunt luate foarte multe decizii proaste de a investi în fel și fel de companii. Acest lucru îți crează ideea că agricultura e o loterie. Sau că nu este profitabilă. Dar e cu totul fals! Aici, dacă reușești să îi investești în oameni, după aceea profitul vine de la sine.”, precizează CEO Frizon.
O gândire în generații
Din acest motiv, Teofil Dascălu se implică activ și pe zona de învățământ dual în liceele agricole. Și începe, încet-încet, să aibă rezultate: „Liceenii atunci când îi primești în fermă și își fac practica comasată de două-trei luni de zile se entuziasmează. Încep să aibă întrebări. Eu sunt la a treia generație de elevi și în cel puțin 30% din cazuri știu liceeni care au rămas ca antreprenori în agricultură.”
Este o soluție pe termen lung, pe generații. Dar în care antreprenorul crede cu adevărat: „Societatea se schimbă radical. Iar eu cred că dacă am reuși să atragem capital uman valoros în sectorul agricol am putea să creăm cu adevărat un mediu prosper. Agriculturii românești nu îi lipsesc banii. Marea problemă este capitalul uman.“, concluzionează Teofil Dascălu.
