Creşterea abruptă a preţului petrolului a scos în stradă valuri de protestatari în toată lumea. Reunit în aceste zile la Luxemburg, Consiliul European caută soluţii pentru ieşirea din criză.
Sute de pescari din Franţa şi Italia s-au războit cu forţele de ordine belgiene în faţa sediului Comisiei Europene (CE). Şoferii de camion din Spania şi Italia au blocat drumurile în semn de protest. Portughezii, francezii şi belgienii, ca şi indienii din provincia Kaşmir, au declanşat manifestări de anvergură, după ce preţul petrolului a atins cel mai ridicat prag de până acum, de 140 de dolari barilul.
Saltul fără precedent al preţului ţiţeiului, accentuat în prima parte a acestui an, a condus la creşteri în lanţ ale tuturor costurilor produselor, pe plan mondial înregistrându-se cea mai mare majorarea a preţului alimentelor de până acum.
Un alt efect al cotaţiei ridicate a barilului de petrol este închiderea unor fabrici de autovehicule. Directorul executiv al companiei General Motors, Rick Wagoner, a anunţat că patru fabrici de camioane din America de Nord îşi vor înceta producţia. Wagoner a explicat că preţul mare al carburanţilor a descurajat achiziţia de camioane şi SUV-uri.
Efectele pe plan economic au îngrijorat statele membre europene, care solicită măsuri de contracarare. Ungaria a cerut CE reducerea accizei la carburanţi. La rândul său, Franţa a solicitat UE, prin intermediul preşedintelui Sarkozy, reducerea TVA pentru produsele petroliere din spaţiul comunitar. Şi primul-ministru spaniol, Jose Luiz Zapatero, a declarat că ia în calcul implementarea unui plan de reduceri ale fiscalităţii pentru a limita din efectele crizei. În Spania, preţul motorinei a crescut cu aproximariv 36%, iar cel al benzinei cu 12%, în ultimele 12 luni.
Eficienţa energetică este singura soluţie viabilă
Poate constitui reducerea fiscalităţii o ieşire din impas? La această întrebare adresată de revista Capital, Maria Assimakopoulou, purtător de cuvânt al comisarului european pentru taxe şi uniune vamală, Laszlo Kovacs, a răspuns: „Nu este o soluţie. UE trebuie să se adapteze situaţiei, scăzând consumul de energie. Reducerea taxelor ar fi contrară acestei politici şi ar transmite un semnal către ţările producătoare că pot creşte şi mai mult preţul. Acestea sunt şi concluziile recentei reuniuni a miniştrilor de finanţe din statele UE“.
José Manuel Barroso, preşedintele CE, a atras atenţia că „majorarea preţurilor combustibililor reduce substanţial puterea de cumpărare a tuturor cetăţenilor UE, având cel mai puternic impact asupra familiilor cu cele mai scăzute venituri din Europa. La baza abordării noastre se află punerea în aplicare a pachetului privind energia şi schimbările climatice, cuprinzând diversificarea surselor de energie, securitatea aprovizionării cu energie şi eficienţa energetică. Trebuie să economisim energia!“.
Europa consumă mai mult decât este nevoie
În acest moment, UE produce doar 20% din petrolul consumat şi, cel mai probabil, va ajunge în viitor să-şi asigure întregul necesar din import.
Ferran Tarradellas, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru energie Andris Piebalgs, este de părere că „Europa nu are nevoie de întreaga cantitate de petrol pe care o consumă în prezent, pe lângă eficienţa energetică una din soluţii fiind promovarea surselor regenerabile“.
Un punct de vedere apropiat de cel al Comunităţii Europene îl are grupul ţărilor puternic industrializate (G8), care apreciează că eficientizarea consumului este o soluţie mai potrivită pentru gestionarea situaţiei decât creşterea producţiei de către OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol).
Mesajul miniştrilor energiei din G8 este că economiile mari consumatoare de combustibil trebuie să găsească soluţii de diminuare a cererii prin dezvoltarea tehnologiei şi prin eficientizarea consumului. G8 include Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Rusia şi Japonia. La summitul din acest an au fost invitate China, India şi Coreea de Sud, ţări care prin dezvoltarea economică rapidă au generat presiuni importante asupra cererii de ţiţei.
Transportatorii români nu s-au alăturat mişcărilor de protest ale colegilor lor din Spania şi Italia, deşi sunt afectaţi în egală măsură. „Noi nu ne aşteptăm la niciun ajutor. Statul nu va interveni, fiindcă în România el reprezintă interesele marilor companii, şi nu ale cetăţenilor“, susţine Augustin Hagiu, preşedinte Federaţiei Operatorilor Români de Transport.
Piaţa românească nu a depăşit limita de suportabilitate
Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), este de părere că: „Piaţa din ţara noastră nu a depăşit încă limita de suportabilitate în ceea ce priveşte majorarea preţurilor carburanţilor“.
În opinia lui Hagiu, consecinţele crizei vor fi resimţite de transportatori, pe termen scurt, prin degradarea parcului auto. Într-un interval mediu de timp, este posibil ca multe companii de transport să intre în faliment, ceea ce ar conduce la o pierdere de circa 70.000 de locuri de muncă. Astfel, vor pătrunde pe piaţă firme străine, care vor practica tarife mai mari, determinând o scumpire a produselor de bază. O soluţie pentru protejarea sectorului de transport ar fi aplicarea unor indici de actualizare lunară a tarifelor, în funcţie de evoluţia preţului carburanţilor şi, implicit, a ponderii costului acestora în tariful final, consideră Dinescu. Din informaţiile transportatorilor, tarifele finale sunt cu 23% sub costuri. În ultima perioadă, costurile operaţionale au crescut cu 19%, în timp ce tarifele au scăzut cu 4,5%. Preţul de extracţie al ţiţeiului nu depăşeşte cu mult 5% din preţul final la pompă.
Pentru România, reducerea fiscalităţii nu poate fi luată în calcul, deoarece ţara noastră are deja un nivel de accizare sub media celorlalte state membre, urmând ca alinierea să se efectueze gradual până la 1 ianuarie 2011. Astfel, de la un nivel al accizei pentru motorină de 274,6 euro/1.000 litri (325 euro/ tonă) în 2008, ar urma să ajungem la 293,2 euro/1.000 litri (347 euro/ tonă) în 2010. La benzina fără plumb, în acelaşi interval, acciza va creşte de la 327,3 euro/1.000 litri (425,06 euro/tonă) la 348,04 euro/ 1.000 litri (452 euro/tonă). Raportat la o medie a preţurilor la motorină şi la benzina fără plumb, practicate în benzinăriile principalilor operatori, rezultă o pondere a accizei de 33% în preţul benzinei şi de circa 25% în cel al motorinei. „O reducere a componentelor fiscale nu ar determina o scădere a preţului carburanţilor la pompă, sau cel mult va fi una nesemnificativă şi pe termen scurt“, consideră secretarul general al UNTRR.
Predicţie sumbră
În ultimele luni, preţul petrolului a atins cel mai ridicat nivel de la sfârşitul anilor ‘70 încoace. Recenta majorare este, în mare parte, rezultatul unei transformări structurale importante privind cererea şi oferta de petrol de pe piaţa mondială. Mai clar spus, oferta de petrol are dificultăţi în a face faţă ritmului de creştere a cererii mondiale, în special consumului din China şi India. Există şi alţi factori, de natură temporară, care contează, precum dificultăţi în operarea anumitor conducte, existenţa unei capacităţi limitate de extracţie, deprecierea dolarului etc. Cererea de energie la nivel mondial ar putea creşte cu 50% în 2030 comparativ cu anul 2007, combustibilii fosili continuând să reprezinte principala resursă disponibilă pe termen lung. Prin urmare, dependenţa UE de importurile de hidrocarburi ar creşte cu 14%, urmând să depăşească 90% în 2030.
La nivelul consumatorului, preţurile energiei şi alimentelor reprezintă, în medie, aproximativ 10% şi, respectiv, 20% din cheltuielile unei gospodării.
Creşterea preţului ţiţeiului este o sursă de inflaţie în statele membre ale UE, iar această influenţă se va accentua în următorii ani. Previziunile indică faptul că preţul barilului îşi va continua creşterea, cu atât mai mult cu cât OPEC îşi menţine politica de a nu majora producţia. Ultimele predicţii ale operatorilor din domeniu frizează şi cele mai pesimiste viziuni în ceea ce priveşte ritmul de creştere a cotaţiei barilului. Gigantul rus Gazprom a avertizat săptămâna trecută că preţul petrolului se poate dubla, atingând recordul de 250 de dolari până anul viitor.
250 de dolari reprezintă, în viziunea specialiştilor din cadrul grupului energetic rusesc Gazprom, cotaţia pentru barilul de petrol, până anul viitor
«Statul nu va interveni, fiindcă în România el reprezintă interesele marilor companii, şi nu ale cetăţenilor.»
Augustin Hagiu, preşedinte FORT
«UE trebuie să-şi scadă consumul. Reducerea taxelor ar transmite un semnal către ţările producătoare că pot creşte şi mai mult preţul ţiţeiului.»
Maria Assimakopoulou, purtător de cuvânt al comisarului pentru taxe şi uniune vamală
