Oferta de terenuri cu suprafeţe mari (10-100 ha) a crescut cu 40% în jurul Capitalei. În zonele limitrofe ale oraşelor din provincie, oferta este încă scăzută, dar în viitorul apropiat va creşte.
Tot mai mulţi proprietari ai fostelor IAS-uri au descoperit că a face o afacere imobiliară este mai profitabil decât a face agricultură. Până de curând, peste 90% din anunţurile imobiliare, fie din ziare, fie din bazele de date ale agenţiilor imobiliare, vizau terenuri cu suprafeţe mici, de 300-1.500 mp, majoritatea fiind loturi de casă. Din toamna anului trecut, au început să se înmulţească parcelele cu suprafeţe mari, scoase la vânzare. Aşa se face că, în prezent, jumătate din anunţurile de terenuri sunt pentru suprafeţe cuprinse între 10 şi 100 hectare.
Cauza aceastei oferte bogate şi subite de terenuri mari este aceea că proprietarii lor au descoperit că terenurile sunt o afacere imobiliară extrem de profitabilă şi că prezintă interes nu doar cele aflate în oraşe sau la periferie, ci şi în zone situate pe o rază de 40 kilometri. Brusc, proprietarii unor foste IAS-uri sau foste ferme dezafectate au simţit mirosul banilor. Astfel, foarte mulţi au trecut aceste terenuri din circuitul agricol în intravilan construibil şi au obţinut de la primării aprobarea pentru planuri de detaliu, care permit realizarea unor locuinţe, centre comerciale sau logistice. Aceste transformări sporesc valoarea terenului cu 25%-30%.
Chiar dacă interesul pentru terenuri de acest gen este din ce în ce mai mare, numărul tranzacţiilor este deocamdată mai scăzut decât pentru loturile mici, potrivit declaraţiilor lui Călin Clinciu, de la agenţia imobiliară Euroinvest. O explicaţie ar fi că parcelele foarte mari trebuie să corespundă multor parametri pentru a fi atractive: accesul, starea drumurilor şi existenţa utilităţilor în zonă.
